Antena 3 Politică Zeci de ONG-uri, scrisoare deschisă către Raluca Turcan și Cristian Ghinea: Reformele dedicate vârstnicilor lipsesc cu desăvârșire din PNRR

Zeci de ONG-uri, scrisoare deschisă către Raluca Turcan și Cristian Ghinea: Reformele dedicate vârstnicilor lipsesc cu desăvârșire din PNRR

de Mia Lungu    |    07 Iun 2021   •   20:43
Zeci de ONG-uri, scrisoare deschisă către Raluca Turcan și Cristian Ghinea: Reformele dedicate vârstnicilor lipsesc cu desăvârșire din PNRR Hepta

Peste 80 de ONG-uri trag un semnal de alarmă privind excluderea reformelor dedicate persoanelor vârstnice în cadrul Planul Național de Redresare și Reziliență. Acestea au transmis o scrisoare deschisă miniștrilor Cristian Ghinea și Raluca Turcan.

Peste 80 de organizații neguvernamentale furnizoare de servicii sociale și socio-medicale trag un semnal de alarmă privind excluderea reformelor dedicate persoanelor vârstnice în cadrul Planul Național de Redresare și Reziliență.

"Acest plan, care stabilește domeniile prioritare de investiții în scopul ieșirii din criză, relansării economice și creșterii capacității de reziliență a României nu ia în considerare nevoile a 3.8 milioane de vârstnici, păstrându-i pe aceștia în deprivare materială și izolare socială.", spun semnatarii scrisorii.

În atenția:
Doamnei Raluca TURCAN, Ministrul Muncii și Protecției Sociale,
Domnului Cristian GHINEA, Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene,

Stimată Doamnă Ministru TURCAN,

Stimate Domnule Ministru GHINEA,

Vârstnicii cu vârsta de 65 de ani și peste, reprezintă 19% din populația României, conform Institutului Național de Statistică, iar 32.8% dintre aceștia se află în risc de excluziune socială sau sărăcie, conform Eurostat. Statisticile arată că populația vârstnică este în creștere în România, iar migrația masivă a familiilor tinere pune accente deosebite pe problematica asociată vârstei a treia.

Vârstnicii români se confruntă cu numeroase probleme, cum ar fi cele de sănătate (curente sau cronice, fiind de remarcat paleta de afecțiuni fizice și psihice specifice vârstei a treia, care duc din păcate, la schimbarea regimului de viață în mod dramatic), precum și cele de îngrijire în condițiile de independență parțială, îngrijire în condiții de dependență și până la probleme de abuz, neglijare și locuire.

La nivel național, nevoia de servicii sociale și socio-medicale pentru persoanele vârstnice este în continuă creștere în timp ce accesul vârstnicilor la aceste servicii este limitat, iar în unele zone, mai ales rurale, lipsește cu desăvârșire.

Anul 2020 a reprezentat un punct de cotitură pentru vârstnicii români, aceștia fiind printre categoriile sociale cele mai afectate de pandemia Covid – 19. Mai exact, peste 3.8 milioane de vârstnici s-au confruntat cu limitări severe privind accesul la servicii sociale și medicale, izolare socială și independență, control scăzut asupra propriei vieți.

Cu toate acestea, remarcăm cu îngrijorare că, reformele dedicate serviciilor sociale pentru persoanele vârstnice lipsesc cu desăvârșire din Planul Național de Redresare și Reziliență transmis Comisiei Europene și publicat de către Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene în data de 2 iunie 2021. Astfel, acest plan, care stabilește domeniile prioritare de investiții în scopul ieșirii din criză, relansării economice și creșterii capacității de reziliență a României nu ia în considerare nevoile a 3.8 milioane de vârstnici, păstrându-i pe aceștia în deprivare materială și izolare socială.

Forma actuală a Planului Național de Redresare și Reziliență NU include niciuna dintre propunerile de reformă dedicate serviciilor sociale pentru persoanele vârstnice transmise de către organizațiile neguvernamentale furnizoare de servicii sociale atât către Ministerul Muncii și Protecției Sociale, cât și către Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene în etapa de consultare publică privind PNRR, ignorând cu desăvârșire vocea societății civile. De asemenea, actualul Plan Național de Redresare și Reziliență NU include niciuna dintre propunerile de reformă dedicate serviciilor sociale pentru persoanele vârstnice incluse în versiunile intermediare ale planului, cum ar fi versiunea din martie 2021, care propunea reforma sistemului de servicii sociale de îngrijire de lungă durată.

Considerăm că Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, alături de Ministerul Muncii și Protecției Sociale trebuie să acorde importanța cuvenită persoanelor vârstnice și să propună reforme care să răspundă nevoilor acestora, mai ales, în contextul fenomenului accelerat de îmbătrânire demografică.

Astfel, vă rugăm să ne comunicați următoarele:

Unde este cuprinsă problematica vârstnicilor în programele europene?
În ce măsură PNRR ar putea fi modificat încât să răspundă acestei necesități?
Ce măsuri de redresare și reziliență sunt prevăzute pentru cei 3.8 milioane de vârstnici care resimt efectele pandemieii după ce s-au confruntat cu boala, izolarea socială și incapacitatea de a accesa servicii sociale și medicale?
Care este suma alocată pentru măsurile destinate persoanelor vârrstnice și din ce surse este asigurată?
Ne exprimăm, totodată, deschiderea și disponibilitatea unui dialog privind perspectiva reformării serviciilor sociale și socio-medicale adresate persoanelor vârstnice din România.

Cu considerație,

Rețeaua SenioriNET, prin intermediul celor 41 de membri

Federația Organizațiilor Neguvernamentale pentru Servicii Sociale – FONSS, prin intermediul celor 44 de membri

Confederația Caritas România

Asociația Four Change

Fundația Crucea Alb Galbenă România

Fundația de Sprijin Comunitar

Societatea Romana pentru Prevenirea si Recuperarea Medicala a Persoanelor cu Accident Vascularcerebral

Organizația Caritas Arhidiecezan Alba Iulia

Asociația Caritas Mitropolitan Greco Catolic Blaj

Asociația Caritas București

Asociația Caritas Eparhial Greco- Catolic Cluj

Centrul Diecezan Caritas Iași

Asociația Diecezană Caritas Greco-Catolic Maramureș

Asociația Caritas Eparhial Greco-Catolic Oradea

Asociația Caritas Catolica Oradea

Organizația Caritas a  Diecezei Satu Mare

Federația Caritas a Diecezei Timișoara

Fundația Crucea Alb-Galbenă Buzău

Fundația Crucea Alb-Galbenă Sibiu

Fundația Crucea Alb-Galbenă Vrancea

Fundația Crucea Alb-Galbenă Baia Mare

Fundația Crucea Alb-Galbenă Constanța

Fundația Crucea Alb-Galbenă Târgoviște

Asociația pentru Dezvoltare Comunitară Nehoiu

Crucea Roșie Bacău

HOSPICE Casa Speranței

Asociația de Ajutor Mutual București

Fundația Estuar

Fundația CORONA

Asociația Pro ACT Suport

Asociația “Sprijinirea Integrării Sociale” (ASIS)

Reaching Out România

Ai imagini sau informaţii care ar putea deveni o ştire? Trimite-ne un mesaj la numărul 0744.882.200 pe Whatsapp sau Signal

×
Parteneri
x close