Antena 3 Show Google îl omagiază pe savantul britanic Alan Turing, părintele informaticii moderne

Google îl omagiază pe savantul britanic Alan Turing, părintele informaticii moderne

de G.S.    |    23 Iun 2012   •   12:17
Google îl omagiază pe savantul britanic Alan Turing, părintele informaticii moderne

Google şi-a modificat, sâmbătă, logoul pentru a-l omagia pe savantul britanic Alan Turing, considerat părintele informaticii moderne, de la a cărui naştere se împlinesc 100 de ani.
   
Comunitatea ştiinţifică internaţională sărbătoreşte, sâmbătă, centenarul naşterii părintelui informaticii moderne, britanicul Alan Turing, savantul care a reuşit, printre altele, să descifreze codurile secrete naziste în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial.
   
Noul logo al motorului de căutare Google este o reprezentare a "dispozitivului Turing", un sistem care a stat la baza informaticii moderne. Acest dispozitiv citea o serie de cifre "unu" şi "zero" de pe o bandă, care descria sarcina ce trebuia îndeplinită.
   
Sâmbătă, când se împlinesc 100 de ani de la naşterea savantului britanic, numeroase oraşe vor organiza conferinţe şi expoziţii pentru a aduce un omagiu operei ştiinţifice a lui Alan Turing, considerat un Einstein al matematicii, dar care a fost persecutat în timpul vieţii pentru că a fost homosexual.
   
"Alan Turing este, fără îndoială, singura persoană care a avut contribuţii majore, ce au schimbat faţa lumii, în cele mai fine trei tipuri de inteligenţă: umană, artificială şi militară", afirmau editorii revistei Nature într-un editorial recent.
   
Alan Turing a decedat la vârsta de 41 de ani, pe 7 iunie 1954, prin otrăvire cu cianură, după ce a fost condamnat, în 1952, pentru "ultraj adus bunelor moravuri", din cauza homosexualităţii sale, pe atunci ilegală în Marea Britanie, şi constrâns la castrare chimică.
   
Nu puţine sunt vocile care afirmă că renumitul savant, celebru pentru excentricitatea sa, s-a sinucis mâncând un măr otrăvit cu cianură. Această ipoteză nu a putut fi dovedită niciodată în mod oficial.
   
Memorialul care îi este consacrat, în apropiere de Universitatea din Manchester, îl prezintă, de altfel, aşezat pe o bancă, ţinând în mână un măr.
   
Alan Turing a pus fundamentele informaticii moderne, a definit criteriile inteligenţei artificiale şi a descifrat codurile folosite de armata germană, fapt care, potrivit multor istorici, ar fi salvat vieţile a milioane de oameni, prin scurtarea duratei războiului, şi a fost foarte aproape de a rezolva o enigmă biologică care îi pasionează şi în zilele noastre pe oamenii de ştiinţă.
   
În 1936, Alan Turing, care anunţase că vrea să "construiască un creier", a publicat un articol în care a descris "maşina universală Turing". El a fost astfel primul om de ştiinţă care dorea să creeze programe pentru o maşină, sub forma unor date, care îi permiteau acesteia să îndeplinească mai multe sarcini în acelaşi timp, aşa cum o fac computerele din zilele noastre.
   
Atunci când maşina lui a fost construită efectiv de alţi savanţi în 1950, prima versiune a modelului Automatic Computing Engine (ACE) creat de Turing era cel mai rapid calculator din lume.
   
"Inventarea computerului a fost o contribuţie atât de uriaşă, încât astăzi pare bizar să cauţi o alta care să fie mai mare. Însă presupun că reuşita lui în ceea ce priveşte decriptarea codurilor naziste a avut un impact încă şi mai mare asupra lumii", a declarat Jack Copeland, un cercetător în matematică, care a scris multe cărţi despre Alan Turing.
   
Pentru marele public, cea mai mare reuşită a lui Turing rămâne într-adevăr "spargerea" codurilor folosite de maşina Enigma utilizată de submarinele germane din Atlanticul de Nord pentru a comunica între ele.
   
Anumiţi istorici consideră că această realizare de geniu a grăbit căderea lui Adolf Hitler, care altfel ar mai fi rezistat la putere încă un an sau doi.
   
După Al Doilea Război Mondial, Turing a explorat domeniul inteligenţei artificiale, definindu-i criteriile logice, aflate încă în vigoare şi în zilele noastre, concepând celebrul "test Turing", care se bazează pe capacitatea unei maşini de a susţine o conversaţie. Altfel zis, un computer este cu adevărat inteligent doar atunci când oamenii nu vor mai putea să facă diferenţa între răspunsurile oferite de maşină şi cele oferite de o fiinţă umană.
   
Pasionat de biologie, Turing şi-a folosit talentele sale de matematician şi în domeniul morfogenezei, încercând să descifreze motivul pentru care animalele şi plantele dezvoltă anumite modele în ceea ce priveşte forma sau culoarea - precum dungile zebrelor sau petele vacilor de lapte -, teorii care îi preocupă încă şi în zilele noastre pe oamenii de ştiinţă.
   
Google îşi modifică frecvent logoul pentru a marca evenimente importante ale istoriei universale sau pentru a celebra mari personalităţi.

Ai imagini sau informaţii care ar putea deveni o ştire? Trimite-ne un mesaj la numărul 0744.882.200 pe Whatsapp sau Signal

×
Parteneri
x close