Autorităţile din Statele Unite ale Americii erau foarte îngrijorate de faptul că Marilyn Monroe avea prieteni simpatizanţi ai ideologiei comuniste, potrivit dosarelor FBI ale artistei, care au fost recent desecretizate, însă este sigur că ea nu a fost înscrisă în partid, informează Huffington Post.
Respectivele dosare nu conţin însă date despre moartea lui Monroe, survenită în urmă cu 50 de ani. Articolele decupate din ziare şi scrisorile din dosare arată că au existat suspiciuni că actriţa ar fi fost ucisă, dar nu există dovezi ale unor investigaţii pornite în acest sens. Autorităţile din Los Angeles au ajuns la concluzia că, probabil, moartea lui Monroe a fost sinucidere.
Dosarele FBI ce o priveau pe actriţă, recent desecretizate, nu dau detalii despre cât de mult era supravegheată aceasta de către biroul de informaţii, pentru a fi dezvăluite eventualele legături ale lui Monroe cu partidul comunist.
Totuşi, documentele oficiale arată că în cercurile apropiate ale lui Marilyn exista o oarecare îngrijorare faţă de asocierea actriţei cu Frederick Vanderbilt Field, care fusese dezmoştenit de familia sa din cauza simpatiilor lui comuniste.
Monroe l-a cunoscut pe Field în timpul unei călătorii în Mexic, unde acesta era într-un exil autoimpus, alături de soţia sa. Potrivit dosarelor, între Monroe şi Field s-a înfiripat o legătură care i-a pus pe gânduri pe apropiaţii actriţei, inclusiv terapeutul acesteia.
De altfel, autobiografia lui Field are un întreg capitol dedicat călătoriei în Mexic pe care a făcut-o Monroe şi care a marcat începutul relaţiei lor. Capitolul se numeşte "An Indian Summer Interlude" ("Un intermezzo de vară indiană" - n.r.). În această parte a cărţii, descrie cum soţia sa mergea la cumpărături alături de Monroe, mesele pe care le luau împreună şi, o singură dată, menţionează o discuţie legată de politică.
"Vorbea în mare parte despre ea şi despre oameni care au fost sau încă erau importanţi pentru ea", a scris Field în "From Right to Left". "Ne-a vorbit despre cât de mult contează drepturile civile, despre drepturile negrilor de a fi egali cu restul populaţiei, despre cât de mult admiră regimul din China, despre furia pe care i-o stârneşte regimul McCarthy şi despre cât de mult îl urăşte pe (directorul de atunci al FBI - n.r.) J. Edgar Hoover", mai scrie în volum.
Sub conducerea lui Hoover, FBI a supravegheat mai mulţi artişti bănuiţi că ar avea legături cu comuniştii, precum Frank Sinatra, Charlie Chaplin şi fostul soţ al lui Marilyn Monroe, Arthur Miller. FBI-ul a mai fost implicat şi în anchete ce au privit ameninţări la adresa lui Elizabeth Taylor, un caz de şantaj în care a fost implicat Clark Gable şi, recent, au încercat să rezolve cazul uciderii cântăreţului de rap Notorious B.I.G.
Iniţial, dosarele FBI au fost făcute publice doar în varianta cenzurată însă, recent, datorită presiunilor media, dosarele au fost desecretizate.
Potrivit documentelor, Monroe era suspectată de cel puţin simpatie cu vederile comuniste, însă biroul nu a găsit nicio dovadă a apartenenţei actriţei la partidul comunist.
"Vederile subiectului sunt în mod clar şi concis de stânga. Cu toate acestea, nu avem nicio dovadă că este folosită în mod activ de Partidul Comunist", se arată într-o notă din dosarul lui Monroe, din 1962.
Cu o carieră în cinematografie de 16 ani, deşi fără niciun fel de experienţă în domeniu înainte de a fi promovată ca sex simbol, Marilyn Monroe a devenit o legendă de talie mondială - cu 29 de filme în palmares, apariţii în reviste -, dar şi muză pentru numeroşi artişti. Monroe este deţinătoarea a trei premii Globul de Aur.
Marilyn Monroe a murit în august 1962, la vârsta de 36 de ani, din cauza unei supradoze de droguri şi medicamente.
