A VIII-a ediție a Jocurilor Olimpice de vară s-a desfășurat la Paris, Franța, în perioada 4 mai - 27 iulie 1924. Ceremonia a fost deschisă de președintele francez, Gaston Doumergue. A fost ultima Olimpiadă organizată sub președinția lui Pierre de Coubertin.
Pentru calitatea de gazdă au mai candidat alte cinci orașe: Amsterdam (Olanda), Barcelona (Spania), Los Angeles (SUA), Praga (Cehoslovacia) și Roma (Italia).
Jocurile din 1924 au fost primele care s-au desfășurat sub motto-ul olimpic "Citius, Altius, Fortius" (Mai repede, mai sus, mai puternic), o premieră fiind și ritualul ridicării celor trei steaguri la ceremonia de închidere: steagul CIO, cel al țării gazdă a Jocurilor și cel al țării care urma să găzduiască ediția viitoare.
La ediția JO de la Paris, găzduirea participanților s-a făcut, pentru prima dată, într-un așezământ special, "Satul Olimpic", amenajat în apropierea stadionului Colombes, care a fost renovat și pregătit pentru desfășurarea festivităților și a întrecerilor de atletism, rugby și fotbal.
La Jocurile Olimpice de la Paris au participat, în total 3.089 de sportivi, din 44 de țări dintre care 135 de femei și 2.954 de bărbați care s-au întrecut în 126 de probe din 17 discipline sportive: atletism, canotaj, box, ciclism, scrimă, fotbal, gimnastică, haltere, lupte, natație, pentalon modern, polo, rugby, echitație, tenis, tir, navigație.
Numărul de țări participante a cunoscut o creștere semnificativă, de la 29 la 44, răspândirea la scară mondială a Olimpiadei fiind dovedită și de cei peste 1.000 de jurnaliști prezenți la întreceri.
Americanul Johnny Weissmuller, sportiv cu origini românești, a câștigat două medalii de aur la înot într-o singură zi, pe 20 iulie, cucerind și un bronz (tot pe 20 iulie), la polo, cu echipa. După aceea Weissmuller a devenit actor la Hollywood, fiind celebru pentru rolul Tarzan din 12 filme.
Americanca Gertrude Ederle a câștigat bronzul în proba de înot 100 m liber, dar peste doi ani a făcut senzație devenind prima femeie care a traversat înot Canalul Mânecii, cu un timp mai bun cu aproape două ore decât cel realizat de vreun bărbat.
Atletul finlandez Paavo Nurmi a obținut cinci medalii de aur, la 1.500 și 5.000 m, ale căror finale au fost despărțite doar de o oră, 3.000 m, individual și pe echipe, și la cross-country. Coechipierul său, Ville Ritola, a reușit și el o comportare extraordinară, cucerind la Paris patru medalii de aur și două de argint.
În clasamentul pe medalii, primul loc a fost deținut de SUA (45 de medalii de aur, 27 de argint, 27 de bronz), locul al doilea de Finlanda (14 medalii de aur, 13 de argint, 10 de bronz), iar locul al treilea de Franța (13 medalii de aur, 15 de argint, 10 de bronz).
Olimpiada de la Paris a marcat prima transmisiune radio a Jocurilor și ultima apariție a tenisului, până la ediția din 1988 (Seul).
La aceste Jocuri a luat parte, pentru prima oară, și o delegație a României, formată din 54 de sportivi (fotbal — 25, tir — 6, rugby — 20, tenis — 3).
România s-a prezentat la această ediție a JO cu o echipă de de rugby. Rugbiștii au pierdut la scor ambele partide susținute, 3-59 cu Franța și 0-37 cu SUA, dar au câștigat medaliile de bronz, grație faptului că la turneu au participat numai trei formații. Echipa de fotbal a României a pierdut primul meci, jucat în compania Olandei, cu scorul de 6-0, fapt care i-a atras eliminarea din turneu.
La competiția de tir, desfășurată la 200 km de Paris, la Chalons-sur-Marne, pe o ceață groasă și persistentă, au participat și cinci sportivi români. Un rezultat bun au obținut la întrecerea de armă calibru mare pe echipe, clasându-se pe locul 13 din 22 de echipe, înaintea multor țări cu tradiție în acest sport.
La turneul olimpic de tenis au participat, în premieră, și câțiva tenismeni români. Dintre aceștia, numai Gheorghe Lupu, după victoria în fața mexicanului Declanto, a reușit să se califice în turul doi. Reprezentanții SUA au învins la toate probele.
Locul nouă, din 18 țări participante, a fost ocupat de trei șahiști români la un turneu pe echipe, neinclus în programul oficial al JO, denumit "Olimpiada de șah". Cu acest prilej s-au pus bazele Federației Internaționale de Șah, la care a aderat și țara noastră, prin delegatul său Ion H. Gudju.
Lotul de sportivi și antrenori al României a fost compus la rugby din: Nicolae Anastasiade, Dumitru Armășel, Gheorghe Benția, Teodor Florian, Ion Gârleșteanu, Petre Ghițulescu, Octav Luchiade, Nicolae Mărăscu, Teodor Marian, Sorin Mihăilescu, Iosif Nemeș, Paul Nedelcovici, Gheorghe Sfetescu, Mircea Sfetescu, Soare Sterian, Mircea Stroescu, Atanasie Tănăsescu, Mihai Vardala, Paul Vidrașcu, Dumitru Volvoreanu.
La fotbal: Iosif Bartha, Nicolae Bonciocot, Alexandru Cozorici, Carol Frech, Leopold Fritsch, Aurel Guga, Elemer Hirsch, Iacob Holtz, Dezideriu Iacob, Pompei Lazăr, Attila Molnar, Radu Niculescu, Atanasie Protopopescu, Adalbert Ritter, Francisc Ronai, Augustin Semler, Albert Stroch, Ștefan Stroch, Mihai Tanzer, Leopold Tritsch, Rudolf Wetzer, Francisc Zimmermann.
La tir: Vasile Ghițescu, Ovidiu Maiorescu, Mihai Plătăreanu, Constantin Țenescu, Simion Vartolomeu, Alexandru Vatmanu.
La tenis: Gheorghe Lupu, Nicolae Mișu, Alexandru Roman.
Sursă: Agerpres
