Populaţia Republicii Moldova este îngrijorată de nivelul înalt al corupţiei, dar admite să îşi rezolve problemele pe căi neoficiale.
Un studiu sociologic arată că majoritatea absolută a populaţiei (96,7%) apreciază nivelul corupţiei în ţară ca fiind înalt, indiferent de categoria de vârstă, nivelul de educaţie sau mediul de reşedinţă. Printre factorii care determină corupţia sunt lăcomia funcţionarilor şi controlul exercitat asupra instituţiilor publice. De această părere sunt 15,5% din respondenţi şi, respectiv, 13,9% din cei chestionaţi, potrivit adevarul.ro.
Pe de altă parte, 62% dintre moldoveni admit să-şi rezolve problemele pe căi neoficiale, iar 21,1% din respondenţi sunt dispuşi să ofere funcţionarului public o recompensă dacă problema lor nu s-ar fi putut rezolva altfel. Întrebaţi fiind cât de bine cunosc instituţiile care se ocupă de combaterea corupţiei, 92,7% din respondenţi au identificat Centrul Naţional Anticoruţie (CNA). Acesta e urmat de Procuratură cu 66,6%, Comisia Naţională de Integritate (CNI) cu 64,1% şi Ministerul Afacerilor Interne - 60,3%. Aproape o treime din persoanele intervievate - 30% - consideră CNA ca fiind eficient în activitatea sa.
CNI, la rândul său, este creditat cu 19,1%. „Corupţia sistemică distruge democraţia, subminează funcţionalitatea instituţiilor statului, erodează statul de drept şi credibilitatea generală în sistemul politic. În cele din urmă, aceasta înseamnă mai puţine investiţii pentru o dezvoltare durabilă a ţării şi mai puţine şanse pentru oameni, în special cei săraci, de a beneficia de reforme şi servicii publice mai bune. După cum sugerează raportul, rădăcinile corupţiei sunt larg răspândite nu numai în sectorul public, dar de asemenea sunt alimentate de slaba conştientizare a populaţiei şi disponibilitatea acesteia să ofere mită.”, afirmă Dafina Gercheva, coordonatoarea rezidentă ONU şi reprezentanta permanentă PNUD.
„Raportul confirmă preocuparea majoră a cetăţenilor Republicii Moldova referitor la nivelul corupţiei din societate şi dorinţa acestora de implementare, într-o manieră consecventă şi hotărâtă, a unor măsuri vizând combaterea eficientă a acestui fenomen, la toate nivelurile şi în toate sectoarele. România rămâne, în continuare, dispusă să ofere sprijin autorităţilor Republicii Moldova, inclusiv Comisiei Naţionale de Integritate, pentru implementarea reformelor în acest domeniu fundamental. Contăm, în acelaşi timp, pe voinţa fermă a clasei politice de la Chişinău de a promova schimbarea şi sperăm că, în perioada următoare, va putea fi aprobat pachetul de legi în domeniul integrităţii şi incompatibilităţilor, elaborat cu sprijinul acestui proiect finanţat de Guvernul României”, menţionează Adrian Bîrlă, prim colaborator al Ambasadei României în Republica Moldova.
Referitor la conflictul de interese, fiecare al patrulea participant la sondaj (18,8%) susţine că acestea se admit cel mai des la angajarea personalului în instituţiile de stat. 40,1% din totalul persoanelor intervievate consideră că Comisia Naţională de Integritate are un anumit impact pe dimensiunea conflictului de interese şi îşi desfăşoară activitatea conform prevederilor legale. Raportul a fost elaborat de Serviciul Independent de Sociologie şi Informaţii „OPINIA” în cadrul proiectului „Consolidarea capacităţilor Comisiei Naţionale de Integritate a Republicii Moldova”, finanţat de Ministerul Afacerilor Externe din România şi co-finanţat şi implementat de Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD). Studiul a fost elaborat în perioada august-noiembrie 2015, pe un eşantion reprezentativ de 1500 de respondenţi.
