De sărbătoarea Floriilor, creştinii ortodocşi sărbătoresc Intrarea Domnului în Ierusalim.
Începând cu această zi de Florii, începe şi Săptămâna Patimilor. Cu alte cuvinte, sărbătoarea Duminica Floriilor este ultima zi de bucurie.
Sărbătoarea Floriilor este una dintre cele 12 sărbători împărăteşti din cursul unui an bisericesc.
Din aceasată zi, în biserici, se oficializează în fiecare seară Deniile, slujbe prin care credincioşii îl petrec pe Hristos pe drumul Crucii, până la moarte şi Înviere.
Regula în baza căreia se calculează ziua exactă a Sfintelor Paşti
Regula în baza căreia se calculează ziua exactă a Sfintelor Paşti a fost stabilită la Sinodul Ecumenic de la Niceea, în anul 325.
Drept urmare, sărbătoarea de Paşte este stabilită, în fiecare an, în duminica următoare lunii pline de după echinocţiul de primăvară.
Calcularea datei la care creștinii sărbătoresc Paștele ține două fenomene naturale, unul cu dată fixă - echinocțiul de primăvară, iar altul cu data schimbătoare - luna plină. Aceasta din urmă face ca data Paștelui să varieze în fiecare an.
În plus, utilizarea a două calendare diferite explică decalajul acestei sărbători la catolici și ortodocși.
Biserica Catolică se raportează la echinocțiul de primăvară după calendarul gregorian, în timp ce Biserica Ortodoxă calculează același eveniment astronomic după calendarul iulian, pe stil vechi.
Învierea Domnului sau Sfintele Paşti este cea mai mare Sărbătoare a creștinilor. Pe cât este de importantă, pe atât este de plină de semnificaţii şi simboluri.
Ce reprezintă Lumina pe care o luăm în această noapte? Lumânarea din noaptea de înviere reprezintă simbolul Învierii lui Hristos, al biruinţei Binelui asupra Răului şi al vieţii asupra morţii.
Lumânarea din noaptea de Înviere este o ofrandă adusă lui Dumnezeu. Deși există credința conform căreia este bine să o stingi de pragul casei, acest obicei nu are nicio conotație religioasă.
În unele zone ale țării este folosită și la afumarea vitelor sau la ghicit, practici care țin doar de superstiții și nimic mai mult.
Preoții recomandă ca lumânarea folosită la Înviere să nu se arunce, dar nici să se pună alături de celelalte lumânări folosite la biserică.
Această lumânare, cu care am luat lumină în noaptea de Paște, se duce acasă şi se arde câte un pic în fiecare zi din Săptămâna Luminată la rugăciunile de dimineață sau de seară.
De asemenea, mai poate fi aprinsă la locul destinat aprinderii de lumânări de la biserică sau la mormintele celor dragi.
Când cade Paştele în 2024 și câte zile libere au românii
În 2024, Paștele ortodox este sărbătorit pe 5 mai. Începând din anul 2018, și Vinerea Marea este zi liberă (data de 3 mai). De asemenea, a doua zi de Paște, 6 mai, este tot zi liberă.
Înainte de zilele libere de Paște, românii vor avea liber și pe 1 mai, de Ziua Muncii, la care se adaugă, pentru bugetari, și data de 2 mai, zi liberă pentru care Guvernul a decis să se facă "punte” şi să fie recuperată prin prelungirea programului de lucru.
Astfel, pentru că anul acesta ziua de 1 Mai cade foarte aproape de Paște, românii vor avea mai multe zile libere legate, anume de pe 1 până pe 6 mai.
Paștele catolic este sărbătorit, anul acesta, pe 31 martie. Vinerea Mare este pe 29 martie, iar a doua zi de Paște catolic este pe 1 aprilie.
Când pică Paştele în 2024, dar şi în anul 2025 sau 2026
Lista datelor la care se va sărbători Paştele ortodox în următorii ani:
- Paşte Ortodox 2024 - 5 mai;
- Paşte Ortodox 2025 - 20 aprilie;
- Paşte Ortodox 2026 - 12 aprilie;
- Paşte Ortodox 2027 - 2 mai;
- Paşte Ortodox 2028 - 16 aprilie;
- Paşte Ortodox 2029 - 8 aprilie;
- Paşte Ortodox 2030 - 28 aprilie.
Când pică Paştele Catolic în următorii ani:
- Paște Catolic 2024 – 31 martie
- Paște Catolic 2025 – 20 aprilie
- Paște Catolic 2026 – 5 aprilie
- Paște Catolic 2027 – 28 martie
- Paște Catolic 2028 – 16 aprilie
- Paște Catolic 2029 – 1 aprilie
- Paște Catolic 2030 – 21 aprilie
Când cad Floriile în 2024. Ce se dă de pomană în această zi
În 2024, Duminica Floriilor cade pe data de 28 aprilie. Sărbătoarea cu cruce roşie cunoscută şi sub denumirea de Duminica Stâlpilor este cea mai mare sărbătoare care are loc în Postul Paştelui.
În fiecare an, această mare sărbătoare cade în ultima duminică dinaintea Paştelui.
Potrivit tradiţiei creştine, de Duminica Floriilor, se dă de pomană fructe, legume şi colaci de post, dar şi colivă sau sarmale de post.
Având în vedere că sărbătoarea de Florii se află în perioada Postului Paştelui, credincioşii trebuie să pregătească pachete care să conţină doar produse de post.
Rugăciune pentru mântuirea celor adormiţi
De Florii, creştinii ortodocşi pot rosti o rugăciune puternică, pentru mântuirea sufletelor celor plecaţi la Domnul.
"Pomenește, Doamne, pe cei ce întru nădejdea învierii și a vieții celei ce va să fie au adormit, părinți și frați ai noștri și pe toți cei care întru dreapta credință s-au săvârșit, și iartă-le lor toate greșelile pe care cu cuvântul sau cu fapta sau cu gândul le-au săvârșit, și-i așază pe ei, Doamne, în locuri luminoase, în locuri de verdeață, în locuri de odihnă, de unde au fugit toată durerea, întristarea și suspinarea, și unde cercetarea Feței Tale veselește pe toți sfinții Tăi cei din veac.
Dăruiește-le lor și nouă Împărăția Ta și împărtășirea bunătăților Tale celor negrăite și veșnice și desfătarea vieții Tale celei nesfârșite și fericite.
Că Tu ești învierea și odihna adormiților robilor Tăi (numele), Hristoase, Dumnezeul nostru, și Ție slavă înălțăm, împreună și Celui fără de început al Tău Părinte și Preasfântului și Bunului și de viață făcătorului Tău Duh, acum și pururea și în vecii vecilor. Amin!".
