Noi chiar avem tradiții superbe și chiar simțim că este Paștele, chiar simțim că este sărbătoare. Și pentru că e o sărbătoare care are rădăcini adânci în nația noastră, pentru că noi suntem o nație credincioasă, Maica Domului și IIsus Hristos și Dumnezeu au locul lor în suflet.
Mie îmi place că începe din Joia Mare, când se duc copiii la biserică și trec pe sub masă și se face acel ritual de înconjurat biserica.
Toate lucrurile astea sunt foarte frumoase și mă bucur că ele există și în felul ăsta nu le impunem copiilor, pentru că ei le preiau, le descoperă, le preiau din mers și rămân acolo și ei cu aceste obiceiuri și fac același lucru cu copiii lor.
Tradiții de Paște
Să nu uităm să ne ducem un bănuț să-l sfințim la biserică în ziua de Paște, dimineața, și să-l păstrăm acolo, în portofel. O bancnotă, o monedă, orice. Ar fi bine un bănuț de argint dacă am avea.Așa e tradiția.
Doar la orașe mai mari se duce lumea doar după lumină. În rest, lumea duce merinde și le sfințește preotul. La noi se făcea o pască cu brânză, care avea obligatoriu niște flori deasupra, ca ornament. Acele flori se dădeau la vite, să fie sănătoase, să facă viței frumoși și să dea lapte mult.
Până nu se venea de la biserică cu merindele sfințite, nu mânca nimeni.
Am spus eu odată despre un obicei în care copiii care merg mai greu, cei mici, și vrem să fie copiii mai iuți să punem în pragul casei, poate să fie între sufragerie și hol, un cuțit, topor, oțel să fie, și îl punem cu picioarele pe acele scule, pe un prosop, firește, nu chiar pe el, și spunem: Cum e tare oțelul, așa să aibă tare oasele, să fie iute ca oțelul, să alerge, să fie sănătos.
E un obicei frumos, care se face doar o dată, de Paște, când bat clopotele la biserică dimineața.Tradiția că în prima zi de Paște obligatoriu ciocneam ouă și primul lucru pe care îl mâncam era oul, dar fără sare.
Apoi, prima dată se mânca din ceea ce este sfințit și abia după aceea mâncam celelalte.
Lumânarea pe care o puneam în coșul cu merinde când trecea preotul și făcea sfințirea merindelor, o foloseam și o folosim tot timpul când e o grindină mare afară, o mai aprindem când ne certăm în casă, când e o presiune.
Superstiții de Paște
Superstițiile din bătrâni spun că, în ziua de Paște, n-avem voie să dormim, că o să avem somnul mieilor, adică o să fim somnoroși până la sfârșitul anului. Și cică somnolența asta a noastră poate veni și cu mult ghinion.
O altă vorbă din popor spune că, dacă păstrezi un ou roșu timp de 40 de zile după Paște și nu se strică, vei avea parte de noroc în tot anul următor.
În unele zone, persistă credința conform căreia, de Paște, cerurile se deschid. De aceea este Paștele Blajinilor. La o săptămână după Paștele normal este Paștele Morților, care 40 de zile până la Înălțare, coboară, sunt printre noi.
De multe ori, prin multe localități, am auzit că aduceau câte un cocoș la Slujba de Înviere și al cui cocoș cânta primul, fiica lui se mărita prima. Dar se spunea că acesta trebuia să facă, obligatoriu, pomană, să dea de mâncare săracilor.
Se spune că cel cu care ciocnești ouăle o să te vezi pe lumea cealaltă. Să știți să nu presărați sare pe oul pe care îl mâncați dimineața.
Ultima superstiție ar fi că, în unele gospodării, e un obicei ca de Paște să pui sub pragul de la intrarea în casă o bucată de fier, astfel locuința să fie protejată de cele rele.
