Nu există o definiţie a globalizării într-o formă universal acceptată şi, probabil, nici definitivă. Motivul rezidă în faptul că globalizarea include o multitudine de procese complexe, atingând domenii diverse ale unei societăţi. Ea poate fi un fenomen, o ideologie, o strategie sau toate la un loc. Un lucru este cert: globalizarea suscită o polemică nesfârşită, avansează încontinuu şi ireversibil, generează efecte majore, având deopotrivă susţinători şi contestatari.
Bogăţia la nivel mondial nu a fost niciodată distribuită în mod echitabil. Însă globalizarea economiei a adâncit prăpastia dintre bogaţi şi săraci. E adevărat că unele ţări în curs de dezvoltare par să fi beneficiat de pe urma integrării lor în economia mondială. Specialiştii susţin că, în ultimii zece ani, numărul persoanelor din India care trăiesc sub nivelul sărăciei s-a redus de la 39% la 26%, iar Asia, ca întreg, a cunoscut şi ea o îmbunătăţire asemănătoare. Potrivit unui studiu, în 1998, numai 15% din populaţia Asiei orientale trăia cu 1 dolar pe zi, comparativ cu 27% cât era proporţia cu 10 ani mai înainte. Însă situaţia globală nu este chiar atât de roz, conform unui raport OCDE.
În ţările din Africa subsahariană şi în alte câteva ţări slab dezvoltate s-a înregistrat în realitate o scădere a veniturilor în ultimii 30 de ani. „Comunitatea internaţională permite cu bună ştiinţă ca aproximativ 3 miliarde de oameni, aproape jumătate din întreaga omenire, să trăiască cu 2 dolari pe zi, sau chiar mai puţin, într-o lume care n-a fost niciodată atât de prosperă ca acum“, a atras atenţia Kofi Annan, secretarul general al ONU. Una dintre principalele cauze ale acestui uriaş decalaj social o constituie urmărirea intereselor financiare proprii. „În întreaga lume, pieţele financiare private îi neglijează pe cei foarte săraci“, informează Finacial Times
Globalizarea culturii
Alt aspect care generează îngrijorare este legat de conflictele culturale şi de răspândirea valorilor materialiste. Schimbul de idei reprezintă o caracteristică importantă a globalizării, iar Internetul constituie cel mai bun exemplu de manifestare a acestui fenomen. Din nefericire, Internetul nu este utilizat numai pentru a răspândi informaţii utile sau lucruri folositoare legate de cultură şi comerţ. Unele site-uri promovează pornografia, rasismul sau jocurile de noroc. Câteva site-uri oferă chiar instrucţiuni concrete despre fabricarea bombelor artizanale. Aşa cum s-a exprimat Thomas L. Friedman, „pe Internet poţi să dai de necaz cu numai câteva clicuri de mouse. Poţi hoinări într-o berărie neonazistă virtuală sau în biblioteca virtuală a unuia care se ocupă cu materiale pornografice . . . şi nu e nimeni lângă tine care să te oprească sau să te îndrume“.
Gândirea oamenilor este influenţată într-o măsură foarte mare şi de televizor şi filme. Mesajele de pe ecrane vin de cele mai multe ori de la Hollywood, principala fabrică de iluzii din lume. Valorile pe care le prezintă această uriaşă industrie a divertismentului promovează adesea materialismul, violenţa sau imoralitatea. Aceste valori s-ar putea să nu aibă nimic în comun cu cultura locală a multor ţări din lume. Totuşi, guvernele, profesorii şi părinţii constată că, de fiecare dată când încearcă să oprească acest curent, le este imposibil s-o facă.
Este globalizarea soluţia?
Ca multe alte proiecte ale omenirii, globalizarea s-a dovedit şi bună, şi rea. Ea le-a adus unora beneficii economice şi a purtat omenirea în era comunicaţiilor globale. Cu toate acestea, s-a dovedit avantajoasă pentru cei bogaţi şi puternici, nu şi pentru cei săraci şi nevoiaşi. Iar criminalii şi viruşii unor boli au „profitat“ de avantajele globalizării într-o măsură mai mare decât guvernele. — Vezi chenarele de la paginile 8 şi 9.
Citeşte şi: Cine sunt bogaţii lumii, ce putere au ei asupra propriilor vieţi, ce pot cumpăra şi cât de mare e inegalitatea din farfurie
