Noi date din ancheta exploziei de la Călimăneşti | Cele trei scenarii analizate de anchetatori

Tragedia de la Călimănești lasă loc multor semne de întrebare cu privire la cauzele exploziei. Transgaz anunță că firma constructoare nu a respectat prevederile avizului de amplasament și nu avea aprobare pentru a reloca conducta de gaze.

Pe de altă parte, Compania de Administrare a Infrastructurii spune că face cercetări, dar dă asigurări că firma care lucra acolo nu reloca țevi de gaze, ci consolida fundația autostrăzii. Mai multe anchete sunt acum în desfășurare.

Pentru persoanele decedate, procurorii au cerut o identificarea urgentă pe bază de ADN. Anchetatorii care verifică modul în care a avut loc explozia de la Călimănești, de pe șantierul autostrăzii A7, iau în calcul mai multe ipoteze referitoare la cauzele deflagrației.

Ipotezele din ancheta exploziei de la Călimănești 

Prima dintre acestea este eroarea umană. Aici poate fi vorba despre două scenarii.

Cel mai greu de verificat este cel care presupune că atunci când a fost instalată conducta, în 1973, muncitorii nu au respectat adâncimea de îngropare a acesteia, dar datele au rămas corecte în actele de la Transgaz. Așa s-a ajuns ca muncitorii care au lucrat acum să știe că era vorba de o conductă aflată la cel puțin 1 metru adâncime, când de fapt, nu era așa. Celălalt scenariu este legat de o eroare umană a muncitorilor actuali, care nu au respectat avertismentele de la Transgaz și au săpat mai mult decât trebuia.

"Aveau contracte individuale de muncă încheiate atât accidentații și decedații. În ceea ce privește instructajul și celelalte documente, abia acum colegii mei verifică și partea de documente", a spus Eliza Botezatu, inspector-şef ITM Vrancea.

Citeşte şi: El este Florin, unul din cei patru bărbaţi care au murit în explozia de la Călimăneşti. Avea 37 de ani şi un copil

O altă ipoteză se referă la faptul că oamenii au fost trimiși să sape acolo de către compania la care lucrau, deși era cunoscut pericolul. Din precizările de la Transgaz a rezultat că, de fapt, constructorul nu a respectat avizul de amplasament pentru porțiunea autostrăzii Focșani-Bacău de pe teritoriul județului Vrancea.

Mai mult, Transgaz precizează că firma respectivă nu are aviz pentru relocarea magistralei de gaze care intersectează acest tronson. Lucrările efective de construire a drumului nu puteau să fie demarate decât după ce Transgaz aviza proiectul tehnic de relocarea conductei de gaze. Adică întâi trebuia relocată conducta de gaze, apoi se putea lucra la autostradă.

"S-a efectuat în cauză și o expertiză topometrică și la momentul de față continuă cercetările la fața locului cu specialiștii de la Institutul Național de Criminalistică și cu experții din cadrul Insemex-ului", a spus Nicolae Pîrcălăbescu, prim procuror-adjunct. 

Citeşte şi: ”Acestea au fost ultimele lui cuvinte!” Tatăl lui Marius, tânărul mort în explozia de la Călimănești care urma să devină părinte luna aceasta, rupe tăcerea

Pe de altă parte, există și varianta ca magistrala de gaz să fi fost fisurată deja înainte de începerea lucrărilor. Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere a precizat că antreprenorul, prin subcontractantul de specialitate, nu efectua lucrări de relocare a rețelei de gaz, ci doar lucrări de îmbunătățire a terenului de fundare a corpului autostrăzii. Asta înseamnă că lucrările erau la suprafață, dar dacă în subteran ar fi fost o pungă de gaz acumulat de-a lungul timpului, o singură scânteie provocată de fricțiunea dintre cupa excavatorului și pietre ar fi fost de ajuns să provoace explozia. Patru persoane au fost ucise pe loc în deflagrație.

Între timp, pe șantier a apărut o nouă complicație. În timpul lucrărilor de excavare, muncitorii au descoperit în apropierea localității Pufești șase proiectile de calibru 57mm și unul de calibrul 122mm. Elementele de muniții au fost ridicate de către pirotehniști și urmează să fie distruse.