Peste 50.000 de persoane sunt aşteptate să iasă în stradă sâmbătă la Koln pentru a protesta faţă de politicile partidului naţionalist german Alternativa pentru Germania (AfD), în momentul în care în oraşul german se desfăşoară unul dintre cele mai importante congrese ale formaţiunii de la înfiinţarea sa în urmă cu patru ani, relatează DPA.
Circa 4.000 de ofiţeri de poliţie au fost desfăşuraţi pentru a evita confruntările pe străzile oraşului între protestatarii anti-AfD şi susţinătorii partidului.
Hotelul din centrul oraşului Koln, unde are loc congresul AfD până pe 23 aprilie, a făcut aranjamentele necesare pentru a le permite membrilor formaţiunii să rămână peste noapte în incinta hotelului pentru a minimiza problemele legate de intrarea acestora în locaţie.
Hannelore Kraft, premierul landului Renania de Nord-Westphalia, unde are loc conferinţa, şi liderul Partidului Verzilor Cem Ozdemir urmează să rostească sâmbătă discursuri la un miting anti-AfD.
Congresul are loc la două zile după ce Frauke Petry, copreşedinte al Alternativei pentru Germania (AfD, dreapta populistă şi antiimigraţie) şi imaginea publică a acestui partid, a anunţat că nu va conduce campania în alegerile federale, dând astfel o lovitură şanselor acestei formaţiuni la votul din septembrie.
La congresul AfD, unde participă circa 600 de delegaţi ai formaţiunii, urmează să fie decişi candidaţii principali ai partidului la scrutinul federal din toamnă.
În urmă cu două săptămâni, Frauke Petry şi-a declarat intenţia de a depune o moţiune la congresul din 22-23 aprilie de la Koln, cu un apel către partid pentru o strategie politică mai realistă şi disponibilitate pentru viitoare coaliţii.
AfD, fondat în 2013, şi-a radicalizat discursul şi s-a transformat în ultimii ani, după alegerea lui Petry în 2015, dintr-o mişcare antieuro într-un partid vehement antiimigraţie, prezentând în mod repetat islamul drept o ameninţare pentru cultura germană.
După o creştere în sondaje în urma deciziei controversate a cancelarului Angela Merkel de a deschide porţile pentru refugiaţi, în septembrie 2015, susţinerea faţă de AfD a scăzut în ultimele luni, pe măsură ce criza refugiaţilor nu mai ţine prima pagină a presei, iar partidul s-a angrenat într-o luptă pentru putere între aripa moderată şi cea de extremă dreapta.
La alegerile legislative din 24 septembrie, formaţiunea este creditată cu depăşirea pentru prima dată a pragului electoral de 5% şi accederea în Bundestag, după ce a intrat deja în 11 din cele 16 legislative regionale.
Sursă: Agerpres
