Preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, a declarat sâmbătă, la congresul Uniunii de la Miercurea Ciuc, că formaţiunea pe care o reprezintă vrea ca, pe lângă ştergerea sintagmei de stat naţional din noua Constituţie, legea fundamentală să recunoască minorităţile naţionale ca parte integrantă a statului şi să ofere posibilitatea acordării de autonomii.
Liderul Uniunii a vorbit şi despre recunoaşterea limbilor minorităţilor care limbi oficiale regionale, subliniind că UDMR nu mai doreşte să dea explicaţii pentru imnul sau steagul secuiesc, ci vrea ca drepturile minorităţilor să fie garantate de Constituţie.
'Noi vrem o Constituţie care, pe lângă ştergerea sintagmei de stat naţional, în sfârşit să recunoască minorităţile naţionale ca factori, parte integrantă a statului şi care să ofere posibilitatea autonomiilor. (...) Urgentăm şi am înaintat deja în Parlamentul ca, pe lângă limba română oficială, pe plan regional să fie recunoscute şi limbile minorităţilor Pentru mai puţin nu merită să luptăm, M-am săturat să dăm explicaţii legat de steagul secuiesc, imnul secuiesc sau imnul Ungariei. Nu vrem să dăm explicaţii, vrem o Constituţie care să ne recunoască drepturile', a spus Kelemen Hunor, potrivit traducerii oficiale, citată de Mediafax.
Acesta a făcut referire şi la proiectul de regionalizare a României, punctând că cele opt regiuni nu au reuşit să înlăture diferenţele dintre judeţele sărace şi bogate. Kelemen a mai precizat că Uniunea nu poate fi de acord ca 'sub pretextul regionalizării, majoritatea maghiară din Secuime, puterea maghiară în Partium să fie nimicită, dispersată', punctând că UDMR se află în faţa unui viitor greu, în care este şi mai greu în opoziţie, dar trebuie să-şi facă auzită vocea, voinţa.
Preşedintele UDMR a vorbit şi de dorinţa maghiarilor de obţinere a autonomiei, subliniind că Uniunea trebuie să creeze cadrul juridic pentru aceasta.
'Noi vedem posibilitatea dezvoltării în autonomie, autonomia este zălogul menţinerii noastre, autonomia culturală, teritorială. Cadrul juridic noi trebuie să-l creăm, motiv pentru care este importantă elaborarea unor planuri amănunţite şi înaintarea către Parlament', a spus Kelemen.
Acesta a ţinut să puncteze că trebuie ca UDMR să explice că autonomia nu se îndreaptă împotriva românilor, împotriva ţării, nu vrem să ne rupem ci să decidem în probleme care ne privesc. Nu vrem să luăm nimic de la nimeni, nu vrem să înşelăm. Nu e simplu, facil. Trebuie să demontăm peretele neîncrederii, să dovedim că ceea ce cerem pentru maghiarii din România nu diferă cu nimic de ceea ce funcţionează în Europa', a spus Kelemen Hunor.
Liderul UDMR a mai adăugat că strămoşilor maghiarilor li s-a promis autonomie încă din 1918 prin declaraţia de la Alba Iulia şi pentru acest deziderat trebuie să lupte.
'Nimeni nu ne va prezenta pe tavă de la Bruxelles, Washington şi din păcate de la Budapesta. (...) Va trebui să luptăm să convingem românii de acurateţea, justeţea ţelurilor noastre', a afirmat Kelemen care a adăugat că autonomia nu poate fi folosită ca o armă între formaţiunile care-i reprezintă pe maghiari.
'Autonomia nu poate fi folosită ca o armă unul împotriva celuilalt. Acesta ar trebui să fie primul acord în scris pentru că nu ne facem decât rău dacă lăsam impresia că sunt combatanţi adevăraţi şi falşi ai autonomiei. Nu atacăm viaţa politică a celuilalt ţinând în mână arma autonomiei. O Uniune puternică trebuie să pornească de la această idee', a mai spus Kelemen Hunor.
Un alt punct al discursului liderului UDMR a făcut referire la protejarea comunităţii maghiare din diaspora, 'care este periclitată', amintind de iniţiativele care să ajute la păstrarea acestor comunităţi.
