El a precizat că a abordat această temă pornind de la datele prezentate, joi, de Eurostat privind creşterea economică a României.
"Am folosit acest lucru şi aceste veşti extraordinar de bune de la Eurostat tocmai pentru a discuta despre posibilitatea de a obţine o clauză de investiţii la deficitul acceptat de Comisia Europeană, clauză pe care să o folosim, iată, pentru proiectele de infrastructură cu Moldova. Discuţia a fost foarte concretă: de unde facem rost de bani ca să..., că în rest vorbe frumoase a primit Moldova şi de la România, şi de la UE, destule, nu a primit bani şi proiecte. Noi terminăm gazoductul Iaşi-Ungheni, ne trebuie însă bani pentru celelalte proiecte şi una din variante era tocmai aceea de a accepta - noi avem anul viitor 2,2 % deficitul bugetar - dacă se acceptă o creştere chiar şi de 0,1% pentru investiţii, asta înseamnă 150 de milioane de euro mai mult decât ne-ar trebui pentru proiectele de anul acesta cu Moldova", a spus Ponta, aflat la Bruxelles împreună cu premierul moldovean.
România a înregistrat în trimestrul al treilea cea mai puternică creştere economică din Uniunea Europeană, de 1,6%, urmată de Letonia, cu 1,2%, în timp ce economia zonei euro a încetinit la o rată de expansiune de numai 0,1%, după ce a ieşit în trimestrul al doilea dintr-o recesiune prelungită.
Astfel, economia zonei euro a crescut cu 0,1% în trimestrul al treilea faţă de perioada aprilie-iunie, dar a scăzut cu 0,4% raportat la perioada corespunzătoare a anului trecut, potrivit datelor prezentate, joi, de Eurostat.
