Sistemul sanitar românesc ucide într-un an peste 60.000 de persoane. Acesta este unul dintre semnalele de alarmă trase de prof. dr. Cristian Vlădescu, preşedintele Comisiei prezidenţiale pentru analiza şi elaborarea politicii din domeniul sănătăţii publice. Comisia a prezentat luni propunerea de politică publică de sănătate care conţine şi o radiografie a sistemului actual sanitar, precum şi a stării de sănătate a populaţiei.
La capitolul mortalitate evitabilă, adică afecţiuni care ar putea fi tratate de un sistem funcţional, raportul arată că jumătate dintre decesele la bărbaţi şi peste o treime la femei puteau fi evitate. ?Disfuncţionalităţile sistemului duc la decesul a peste 60.000 de oameni, adică anual dispare populaţia echivalentă a unui oraş ca Slobozia sau ca Giurgiu?, scrie în raportul Comisiei prezidenţiale.
Dr. Cristian Vlădescu a explicat pentru ?Cotidianul? că a ajuns la aceste date luând în calcul o singură categorie din cele trei care sunt încadrate de Organizaţia Mondială a Sănătăţii, la capitolul decese evitabile. Astfel, metodologia arată că un pacient cu leucemie, într-un sistem funcţional, nu trebuie să moară înainte de vârsta de 45 de ani. De asemenea, 85% dintre cazurile de cancer de col uterin sunt tratabile, adică 85% dintre femeile care au murit din această cauză puteau fi salvate dacă sistemul funcţiona.
În raport se arată că un copil născut în România în 2007 are de 6 ori mai mari riscuri de a deceda în primul an de viaţă, comparativ cu unul născut în Suedia şi de aproximativ de 3 ori mai mari faţă de unul născut în Ungaria. Incidenţa hepatitei B este dublă faţă de cea a statelor Uniunii Europene, iar la tuberculoză, cea mai mare.
La femei, România deţine cea mai mare rată de deces prin cancer de col uterin, o afecţiune care poate fi depistată la timp şi vindecată, riscul de deces prin această boală fiind de 10 ori mai mare decât pentru o femeie din Franţa sau din Finlanda şi de 3-4 ori decât în Slovacia sau în Cehia. Încă dinainte de a intra în UE, România avea cu o treime mai puţin personal medical la 1.000 de locuitori faţă de media europeană.
Raportul mai susţine că impactul cel mai puternic asupra stării de sănătate este dat de fumat (5 milioane de români sunt fumători), consumul de alcool, droguri, dietă şi de sedentarism.
Antena3.ro
