Aproape 1 milion de români au consumat un drog, cel puțin o dată în viață, iar câteva zeci de mii sunt dependenți. Pentru ei, statul român nu este în stare să asigure servicii de sănătate suficiente și de calitate. Nu avem spitale, nu avem locuri destule în unitățile de Psihiatrie. Nu avem programe suficiente pentru dependenți, nu avem psihiatri, psihologi, ori centre de dezintoxicare ca în alte țări. Iar vârsta de la care românii încep să consume droguri a scăzut dramatic.
”În programul Național de Sănătate mintală, la tratament, sunt listate nouă spitale în toată România. Dintre care două sunt spitale penitenciar. Vârsta de debut în consumul de droguri a scăzut dramatic. Am avut înștiințări, informări, tineri care au început să utilizeze drogurile de la 10-12 ani. În spital noi putem interna numai adulți”, explică dr. Teodora Ciolompea, Manager al Centrului de Evaluare și Tratament Sf. Stelian din București.
Dincolo de numere și de incapacitatea autorităților de a gestiona o asemenea problemă, avem oameni și povești. Bărbați și femei a căror viață a fost distrusă de droguri. Tineri care și-au ratat orice șansă și care, cu fiecare doză care le slăbește corpul, sunt mai aproape de moarte. Avem familii îngrozite, obosite și disperate să își salveze copiii, care nu știu cui și unde să se adreseze.
”Prima dată am vrut să văd cum este, iar după aceea nici nu mi-am dat seama”
Reporterii Antena 3 CNN au întâlnit-o pe Andreea la centrul asociației ARAS, unde dependenții de heroină își plătesc singuri tratamentul cu metadonă. Metadona este un tratament pe care îl ia de 12 ani și care îi permite să fie pe linia de plutire de-a lungul întregii zile, fără simptome de sevraj. Era doar un copil în momentul în care s-a apucat de droguri. Avea 15 ani.
”Din cauza anturajului pe care l-am avut... Prima dată am vrut să văd cum este, iar după aceea nici nu mi-am dat seama cum au trecut câteva dăți. Și am devenit dependentă, fiindcă făceam foarte mult pe zi”, povestește ea.
”Am simțit carnea copilului meu, mă scuzați... L-am ținut în brațe când era mic... Și l-am ținut în brațe și acum, să nu moară! Este groaznic! Să te lupți cu el să îl salvezi... Să vezi că el nu realizează că moare...
”Nu am ce să mai fac! Îl iubesc de nu mai pot!”
Nu am ce să mai fac! Îl iubesc de nu mai pot! Mă chinui de 10 ani și tragem, dar dacă a ajuns aici, înseamnă că m-am erijat în Dumnezeu”, povestesc cu durere în suflet și părinții.
Consumatorii de droguri care ajung la spital sunt internați, de regulă, în secțiile de Psihiatrie. Sunt acolo câteva săptămâni, iar la externare li se recomandă să meargă la psiholog.
”De obicei consumatorii sunt tineri, și ne referim aici la pacienții din anii terminali ai liceelor, adică cei în vârstă de 17-18 ani începând, până la vârste de 30-40 de ani”, spune un medic.
Ultimele date disponibile despre numărul consumatorilor de droguri din București sunt din 2020. Agenția Națională Antidrog spune că ar fi vorba despre 17.000 de persoane. Vorbim însă doar de oameni cuprinși în statistici, nu de numărul real.
În timp ce în afara țării astfel de tratamente sunt decontate de stat, în România lucrurile stau altfel.
”În ianuarie 2007, când România a intrat în Uniunea Europeană, a asumat că în cel mai scurt timp va acoperi necesarul, recomandarea europeană de 20% din populația estimată de consumatori problematici, injectatori, de locuri de tratament. Estimatul ăsta este în jur de 20.000 de oameni pe țară, 96% în București. Deci ar trebui să avem 4000 de locuri. Cel mai mult, în 2012, România a avut 1900. În ultimii trei ani am stat pe 1600 constant, pentru că, la noi, de la 200, am ajuns la 600 de pacienți”, spune și medicul Adrian Octavian Abagiu, medic primar în boli infecțioase, doctor în științe medicale, cu competențe în toxicodependențe.
”Avem circa 1 milion de consumatori în populația actuală cu vârsta cuprinsă între 15 și 64 de ani în România”
Agenția Națională Antidrog este principalul organism de stat care ar trebui să asigure serviciile de prevenire și tratament pentru consumatorii de droguri. Se află în subordinea Ministerului de Interne și, la nivelul întregii țări, numără puțin peste 200 de angajați.
”Astăzi, la aproape 20 de ani de la existența Agenției Naționale Antidrog, cifrele acestea au ajuns, crescând progresiv, undeva la consum experimental la 10,7%, consum recent undeva la 7% - 8%, iar consumul actual undeva la 4%. Cifre care, traduse în volum absolut, ar însemna că avem circa 1 milion de consumatori în populația actuală cu vârsta cuprinsă între 15 și 64 de ani în România, care au încercat cel puțin o dată un drog”, spune un reprezentant al Agenției Naționale Antidrog.
Agenția a avut, de la înființare până acum, 14 directori. 10 dintre ei au venit doar în ultimii trei ani, fără a da vreun concurs. În rândul celor din MAI, Agenția Națională Antidrog este considerată locul perfect pentru cei care vor să iasă din sistem cu pensii mari sau vor să ocupe alte funcții de conducere pe viitor.
Șeful actual al Agenției, Cristian Georgel Ivan, a fost inspectorul șef al IPJ Dolj vreme de un an. Apoi a fost împuternicit director al Agenției Naționale Antidrog în urmă cu opt luni.
”Situația este ținută sub control”
Ca întotdeauna autoritățile susțin că au totul sub control. Avem de toate și când vine vorba de dependenții de droguri.
”România, în clipa de față, are o problemă cu drogurile. Asta ne arată și studiile în prevalența populației, ultimul GPS ne demonstrează că suntem pe un trend crescător, dar nu este unul alarmant. Situația este ținută sub control, dar nu trebuie neglijată, trebuie monitorizată în permanență”, spune șeful Agenției.
În România, bugetul din acest an al Agenției Naționale Antidrog este de 31,6 milioane de lei. 26 de milioane din total reprezintă cheltuielile cu cei 220 de angajați ai Agenției. Bunurile și serviciile însumează 1,4 milioane de lei, în timp ce fondul de investiții se ridică la 216.000 de lei.
Dependenții de droguri din România și rudele lor își doresc ca aceștia să nu mai fie văzuți ca infractori și nici oameni slabi, fără caracter, care și-au făcut-o cu mâna lor. Își doresc să fie înțeleși și să aibă parte de servicii de tratament de calitate pentru a putea duce din nou o viață normală după ce au luat o decizie greșită care le-a distrus viitorul.
”Ai momente când zici, băi, dar dacă ăsta este sistemul, înseamnă că ești singur în fața sistemului. Nu ai cu cine să lupți! Ești învins din start! Este o luptă pierdută! Hai să-mi recuperez eu copilul și restul... asta este! Pentru că te lupți cu toată lumea și nu are niciun rost”, mai spune, cu durere în suflet, un părinte.
