Curtea Constituţională a României (CCR) va lua în discuţie pe 14 ianuarie sesizarea formulată de preşedintele Traian Băsescu în legătură cu proiectul de lege privind casele naţionalizate.
CCR a mai fost sesizată cu legea caselor naţionalizate de parlamentarii PD-L şi PNL, hotărând în data de 10 decembrie 2008 că prevederile legii sunt constituţionale.
În motivarea deciziei, CCR arăta că proiectul de lege privind casele naţionalizate prevede măsuri echitabile de despăgubire atât pentru chiriaşi, cât şi pentru foştii proprietari.
În 23 decembrie 2008 Traian Băsescu a sesizat Curtea Constituţională cu privire la actul normativ pentru modificarea şi completarea Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989.
Şeful statului arăta în sesizare că a luat la cunoştinţă decizia CCR faţă de sesizarea formulată de deputaţii PD-L şi PNL, dar că motivele pentru care sesizează Curtea pe această lege sunt diferite.
Traian Băsescu aprecia că legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 10/2001 a fost adoptată 'cu încălcarea normelor constituţionale referitoare la procedura de legiferare' şi anume a principiului constituţional al bicameralismului.
Şeful statului arăta că Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a respins propunerea legislativă pentru completarea legii, iar Camera Deputaţilor, ca decizională, a adoptat-o, însă cu un conţinut diferit.
?Propunerea legislativă avea ca obiect completarea dispoziţiilor art. 20 din Legea nr. 10/2001 prin introducerea a trei noi alineate ce vizau măsuri protecţioniste prin asigurarea urgentă a fondului de locuinţe pentru chiriaşii de bună-credinţă evacuaţi din locuinţele retrocedate foştilor proprietari, ale căror contracte de vânzare-cumpărare încheiate în temeiul Legii nr. 112/1995 au fost desfiinţate prin hotărâri judecătoreşti definitive şi irevocabile, în vederea realizării echităţii sociale?, preciza preşedintele.
Potrivit acestuia, în raport cu forma legii trimisă spre promulgare, varianta adoptată de Camera Deputaţilor ?se îndepărtează în mod substanţial atât de la textul propunerii legislative, cât şi de la obiectul avut în vedere de iniţiatori?.
În ceea ce priveşte aspectele de fond, Traian Băsescu sublinia că legea, în forma trimisă la promulgare, conţine prevederi ce nu corespund exigenţelor Convenţiei Europene a Drepturilor Omului privind accesibilitatea şi previzibilitatea normei juridice.
În opinia sa, textul nu respectă precizia şi previzibilitatea cerute de noţiunea de ?legalitate?, în sensul CEDO, deoarece nu se precizează care este sensul noţiunii de ?imobile preluate fără titlu valabil? înainte de intrarea în vigoare a Legii nr. 213/1998, din moment ce aşa cum a remarcat în repetate rânduri şi CEDO (Cauza Păduraru c. României) noţiunile de ?titlu valabil? şi ?titlu nevalabil? în cazul imobilelor preluate de către stat au fost şi sunt controversate în jurisprudenţă generând şi amplificând insecuritatea juridică.
?Prin modificarea propusă, această insecuritate în loc să fie înlăturată este agravată (...). De asemenea, se restrâng actele juridice de înstrăinare considerate nule şi, implicit, se exclude controlul judecătoresc pentru o serie de contracte de vânzare-cumpărare, dar fără a se stabili ce se întâmplă cu hotărârile judecătoreşti pronunţate anterior?, este de părere Băsescu.
El a mai menţionat că prin această reglementare se aduce şi o gravă atingere securităţii juridice şi stabilităţii raporturilor juridice.
?Completarea de la art. I pct. 5 din legea trimisă la promulgare este neconstituţională, deoarece exclude de la restituirea în natură terenurile aferente imobilelor care au fost înstrăinate în temeiul dispoziţiilor Legii nr. 112/1995 şi preluate de stat fără titlu valabil, fiind contrară dispoziţiilor art. 15 şi art. 16 din Constituţia României. În forma actuală a legii nu a fost reglementat regimul juridic al acestor bunuri, astfel că au putut fi restituite în natură?, mai adăuga Traian Băsescu.
Şeful statului mai preciza că, prin art. I pct. 2, se abrogă alin. (2) al art. 2 din forma anterioară a Legii nr. 10/2001, iar din acest moment, persoanelor cărora le-au fost preluate imobile fără titlu valabil li se neagă, implicit, calitatea de proprietar, care, anterior, le fusese în mod explicit recunoscută, cu toate efectele ce decurgeau din acest articol, deşi, în cazul preluărilor de facto nu au fost lipsite de prerogativa dispoziţiei.
?Neconstituţionalitatea apare ca fiind şi mai evidentă în contextul abrogării art. 2 alin. (2) din Legea nr. 10/2001. Consacrarea bunei-credinţe ca o cauză de asanare a nulităţii absolute a actelor de înstrăinare a imobilelor preluate fără titlu valabil nu poate avea semnificaţia juridică a unui fine de neprimire a cererii în revendicare a proprietarului iniţial deoarece 'ar însemna a lipsi de eficienţă art. 2 alin. (2) din lege, încălcându-se astfel un principiu fundamental de interpretare potrivit căruia un act juridic trebuie interpretat în sensul producerii de efecte juridice şi nu în acela al lipsirii lui de orice efect. În cadrul aceleiaşi categorii de persoane există două situaţii diferite, respectiv, până în prezent unele persoane au obţinut hotărâri definitive şi irevocabile, prin care s-a constatat că nu au pierdut calitatea de proprietar, iar cele ale căror litigii sunt în curs de judecată nu vor mai putea obţine această recunoaştere, ceea ce contravine şi dispo ziţiilor art. 16 alin. (1) din Constituţie. Mai mult, legea nu reglementează situaţia juridică a acestei categorii de persoane, respectiv modalitatea concretă în care acestea vor beneficia de măsuri reparatorii?, mai afirma preşedintele în sesizarea adresată CCR.
Agerpres
