×
Antena 3 S.A. utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată pe www.antena3.ro. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.antena3.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.Antena3.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept

Fii alături de noi!

15 ianuarie. Ziua Culturii Naționale și 169 de ani de la nașterea lui Mihai Eminescu

15 Ian 2019   •   08:27
15 ianuarie. Ziua Culturii Naționale și 169 de ani de la nașterea lui Mihai Eminescu 16

Mihai Eminescu (15 ianuarie 1850 - 15 iunie 1889) a fost unul dintre cei mai importanţi scriitori români, fiind considerat poetul naţional. Începând din 2011, pe 15 ianuarie, este sărbătorită şi Ziua Culturii Naţionale.

Data şi locul naşterii lui Mihai Eminescu au fost acceptate ca fiind pe 15 ianuarie 1850, în Botoşani, deşi informaţiile privind acest subiect variază.

Eminovici Mihai era cel de-al şaptelea din cei unsprezece copii ai unui mic boier, Gheorghe Eminovici, şi ai Ralucăi Eminovici, născută Juraşcu.

Debutul literar

A debutat literar în 1866, în revista Familia a lui Iosif Vulcan, iar, convins de acesta, Eminovici a devenit Mihai Eminescu şi sub acest nume a trăit şi a scris literatură şi a lucrat ca jurnalist.

Ani boemi

Din 1866 şi până în 1869, a călătorit prin Transilvania până în Bucureşti, prilej cu care a cunoscut realitatea românească, cu oameni şi obiceiuri.

În 1867, s-a angajat ca sufleor şi copist de roluri în trupa lui Iorgu Caragiale, ulterior devenind sufleor şi copist la Teatrul Naţional din Bucureşti, unde l-a cunoscut pe I. L. Caragiale. Cu această trupă a mers în turnee, continuând să publice poezie şi proză şi să facă traduceri. În 1968 începea proiectul de roman "Geniu Pustiu".

Viena şi Berlin

Între 1869 şi 1872 a fost student la Viena, mai precis "auditor extraordinar" la facultăţile de filosofie şi drept. Aici se va împrieteni cu Ioan Slavici şi o va cunoaşte pe Veronica Micle. Totodată, a început să colaboreze la publicaţia Convorbiri literare. Între anii 1872 şi 1874 a fost student "extraordinar" la filosofie, la Berlin, cu o bursă acordată de cenaclul Junimea, dar nu s-a prezentat la examene.

În septembrie 1874 era numit director al Bibliotecii Centrale din Iaşi, iar Eminescu preda şi logică, la Institutul academic, în locul lui A. D. Xenopol.

În 1875, rămas fără slujbă, Eminescu a primit postul de corector şi redactor al părţii neoficiale la Curierul de laşi, unde numeroase rubrici erau realizate de el fără semnătură. A frecventat cu regularitate şedinţele Junimii, unde l-a introdus şi pe Ion Creangă. Tot în această perioadă s-a îndrăgostit de Veronica Micle.

În 1877, era invitat să intre în redacţia ziarului Timpul, iar Eminescu a părăsit Iaşiul şi a venit la Bucureşti, unde s-a dedicat gazetăriei. În 1880 era redactor-şef al publicaţiei. Din această perioadă datează unele dintre marile lui poeme, precum "Scrisorile" şi "Luceafărul".

Pe 6 august 1879 a murit Ştefan Micle, iar văduva acestuia, Veronica, a venit la Bucureşti, şi-au făcut planuri de căsătorie, la care poetul a renunţat în anul următor.

În ianuarie 1883, Eminescu a fost internat pentru o vreme în spital, cu diagnosticul de "manie acută", starea sănătăţii lui fiind precară de foarte mulţi ani. Potrivit mai multor specialişti, printre care şi criticului Nicolae Manolescu, Eminescu suferea de psihoză maniaco-depresivă. În toamna anului 1883, Eminescu era trimis la un sanatoriu din Viena. În primăvara anului următor, Eminescu s-a întors la Iaşi, dar în noiembrie era internat în Spitalul Sfântul Spiridon din oraş.

Moartea

Mihai Eminescu a murit pe 15 iunie 1889, în sanatoriul doctorului Şuţu din strada Plantelor din Bucureşti, unde oscilase, tragic, între perioade de aparentă sănătate şi episoade de revenire a bolii.

În 1948 era ales, post-mortem, membru al Academiei Române.

Opera literară

Creaţia literară a lui Mihai Eminescu este una vastă, impresionantă, cuprinzând de la poezie la traduceri din limbi străine, piese de teatru, încercări beletristice. Aparţinând unui romantism literar relativ întârziat, opera sa poetică a fost influenţată şi de marile sisteme filosofice ale epocii sale, de filosofia antică, de marile sisteme de gândire ale romantismului, dar şi de teoriile lui Arthur Schopenhauer şi Immanuel Kant.

Insolit

Ca un element insolit, potrivit World Records Academy, "Luceafărul" lui Mihai Eminescu este cel mai lung poem de dragoste. "Poemul poate fi simplu descris (pentru generaţia YouTube de astăzi...) drept o combinaţie între "Pe aripile vântului/ Gone with the Wind" (dramă romantică), "Star Trek" (conţine divertisment SF) şi "Love Story" (poemul este unul dintre cele mai romantice şi se încheie cu o dramă) - toate amestecate, ceea ce înseamnă că este un poem romantic, dar şi unul modern, al mileniului al treilea", notează cei de la WRA.

Şi tot ca un element insolit, opera lui Mihai Eminescu devine, de marţi, aplicaţie pentru telefonul mobil, în urma unui proiect al cărui rezultat este lansat la Ateneul Român din Bucureşti, de Academia Română, cu prilejul Zilei Culturii Naţionale. Opera eminesciană va fi disponibilă, în regim gratuit şi într-un format compatibil cu telefoanele inteligente, în magazinele App Store şi Google Play, notează cei de la Academia Română într-un comunicat.

"Academia Română şi-a asumat urgenţa refacerii punţilor dintre marii întemeietori ai culturii române moderne şi societate, idee asumată de către echipa de proiect. Astfel, aplicaţia «Mihai Eminescu, întreaga operă» pentru telefoanele inteligente reprezintă a doua mare relansare a Operei eminesciene după seria tipărită de-a lungul ultimului secol de către Academia Română. În România, în momentul de faţă, peste jumătate dintre locuitori utilizează terminale telefonice inteligente, marea majoritate a acestora fiind tineri", se arată în comunicat.

Aplicaţia "Mihai Eminescu, întreaga operă" are ca scop apropierea tineretului de "omul deplin al culturii române" prin intermediul tehnicilor de comunicare moderne. În acelaşi timp, opera este utilă şi persoanelor de specialitate, punând la dispoziţia acestora un bogat instrumentar bio-bibliografic, susţin realizatorii programului.

O sesiune festivă organizată la Ateneu în prezenţa preşedintelui Klaus Iohannis, vernisaje, concerte, proiecţii de filme, ateliere dedicate copiilor sau tururi ghidate sunt doar câteva dintre evenimentele dedicate Zilei Culturii Naţionale, programate să se desfăşoare marţi în Bucureşti. 

* Preşedintele Klaus Iohannis va participa la sesiunea festivă "Ziua Culturii Naţionale", organizată de Academia Română la Ateneu. Şeful statului va rosti un cuvânt de salut, la manifestare - moderată de preşedintele Academiei Române, acad. Ioan-Aurel Pop, urmând să susţină prelegeri: acad. Eugen Simion, acad. Răzvan Theodorescu, patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Daniel, acad. Mihai Cimpoi, miniştrii Educaţiei Naţionale şi Culturii şi Identităţii Naţionale, Ecaterina Andronescu şi Valer Daniel Breaz. 

Sesiunea festivă va fi urmată de un recital de poezie oferit de actorul Dorel Vişan şi de un concert susţinut de "Camerata Regală", iar foaierul Ateneului Român va găzdui o expoziţie foto-documentară realizată de Biblioteca Academiei Române în parteneriat cu Muzeul Naţional al Literaturii Române. 

În acelaşi cadru, Academia Română va lansa marţi aplicaţia digitală "Mihai Eminescu, întreaga operă", prin care opera eminesciană va fi disponibilă, în regim gratuit şi într-un format compatibil cu telefoanele inteligente, în magazinele App Store şi Google Play. 

* Ziua Culturii Naţionale va fi sărbătorită în acest an şi de Biblioteca Metropolitană Bucureşti, printr-o serie de evenimente ce vor avea loc în filiale. 

Astfel, la Biblioteca 'Dimitrie Cantemir', marţi, de la ora 18,00, va fi recitalul "Din valurile vremii", susţinut de actorii Ionuţ Kivu şi Irina Ungureanu şi grupul coral Pro Contemporania. 

În aceeaşi zi, cei care vor să cunoască mai multe despre opera marelui poet Mihai Eminescu sunt aşteptaţi la Bibliotecile 'Nicolae Labiş', 'Gheorghe Şincai', 'Bogdan Petriceicu Haşdeu' şi 'George Topîrceanu' la expoziţii de carte ce conţin materiale din şi despre opera poetului naţional. 

Biblioteca 'Mihai Eminescu' marchează 15 ianuarie printr-un club de lectură, în cadrul căruia copiii se vor putea familiariza cu cele mai frumoase poezii eminesciene. 

La Biblioteca 'Vasile Alecsandri', poetul naţional va fi aniversat printr-un atelier dedicat celor mici, ce va îmbina literatura cu activitatea practică. 

* Cu ocazia Zilei Culturii Naţionale, Muzeul Naţional de Istorie a României va fi deschis conform programului obişnuit, 09,00 - 17,00, accesul în expoziţiile muzeului fiind gratuit. Totodată, la MNIR va avea loc, în intervalele orare 11,00 - 13,00 şi 15,00 - 17,00, proiecţia filmului documentar "Cartea de aur a Centenarului Marii Uniri", care reprezintă ecranizarea volumului omonim editat de istoricul Bogdan Bucur, un bestseller dedicat Centenarului Marii Uniri, publicat la Editura RAO. 

* Nume de excepţie ale picturii româneşti se reunesc pe 15 ianuarie, cu ocazia Zilei Culturii Naţionale, în expoziţia "Pictori români în Franţa", al cărei vernisaj va avea loc în Sala Mare a Institutului Cultural Român (ICR) cu începere de la ora 18,00. Deschiderea expoziţiei se va face în prezenţa ambasadorului Franţei în România, Michele Ramis, a conducerii ICR şi a unora dintre artiştii expozanţi. 

* Un concert de muzică clasică dedicat Zilei Culturii Naţionale va avea loc, între orele 18,00 - 19.00, în Sala Victor Ion Popa a Muzeului Naţional al Satului "Dimitrie Gusti". Concertul, susţinut de Corul Canticum, condus de Răzvan Rados, va aduce un omagiu muzical poetului naţional Mihai Eminescu la 169 de ani de la naşterea acestuia, dar şi creaţiilor româneşti consacrate. 

* Teatrul Naţional I.L.Caragiale organizează, de la orele 13,00 şi 17,00, două tururi ghidate gratuite, pe parcursul zilei, în foaierul Sălii Mari, putând fi auzită vocea inconfundabilă a actorului Gheorghe Cozorici, dând glas poeziilor eminesciene. De asemenea, la Sala Media, între orele 11,00 - 18,00 vor fi proiecţii speciale ale recitalului eminescian "Trecut-au anii", o înregistrare TNB din 15 ianuarie 2008, avându-i ca protagonişti pe Valeria Seciu, Ovidiu Iuliu Moldovan, Ion Caramitru şi Aurelian Octav Popa. 

* O slujbă de pomenire la împlinirea a 169 de ani de la naşterea lui Eminescu va fi oficiată la Cimitirul Bellu din Bucureşti. Începând cu ora 8,00, în capela Cimitirului Bellu va fi oficiată Sfânta Liturghie de un sobor de preoţi care slujesc în cimitirele din Capitală, urmată de slujba Parastasului la mormântul poetului, la ora 10,00. La finalul slujbei de pomenire, la mormântul poetului Mihai Eminescu va fi depusă o coroană de flori din partea Bisericii Ortodoxe Române. La ora 10,30, în Catedrala Patriarhală, după Sfânta Liturghie, se va săvârşi slujba Parastasului pentru cinstirea memoriei poetului. 

* Ca în fiecare an, şi Uniunea Scriitorilor din România (USR) va marca ziua de naştere a poetului Mihai Eminescu - Ziua Culturii Naţionale - printr-o suită de activităţi şi proiecte, majoritatea desfăşurate în ţară. 

credite ipotecare VreauCredit.ro

Biletul Zilei
Ponturi Pariuri
Case de Pariuri
sati