Cum arată adăposturile din România în caz de bombardament aerian

Adăposturile în caz de bombardament au fost folosite până acum ca boxe în care locatarii îşi ţineau proviziile pentru iarnă, însă redevin ceea ce ar fi trebuit să fie de la început: locuri în care populaţia să se refugieze în caz de război.

Au fost construite în anii '70, însă în timp s-au deteriorat, astfel că reabilitarea lor era mai mult decât necesară.

"Anul trecut au fost renovate şase dintre aceste adăposturi, cele mai vechi datează din anul 1975. Am prevăzut în bugetul acestui an renovarea a înca şase adăposturi", a declarat Alin Vintilă, purtătorul de cuvânt al Primăriei Constanţa.

Cum arată adăposturile subterante din Constanţa

Pereţii adăposturilor sunt foarte groşi, în aşa fel încât să facă faţă atacurilor aeriene. Ele sunt prevăzute cu intrări standard de urgenţă, dar au şi ieşiri speciale în cazul în care blocul ar fi bombardat şi uşa ar fi blocată de moloz.

Totodată, fiecare adăpost are o "gură-de-lup", un tunel care iese pe o stradă vecină. Acest tunel este folosit doar dacă intrarea este restricţionată.

Blocurile care au la subsol un astfel de adăpost sunt semnalizate cu un triunghi albastru într-un pătrat portocaliu.

În judeţul Constanţa sunt 114 adăposturi de protecţie civilă

"La nivelul județului Constanța sunt în evidență 114 adăposturi protecție civilă, din care, în municipul Constanța, 64. Din totalul celor de la nivelul judeţului, 13  sunt neoperaţionale, din diverse motive. Inundate, neamenajate, sau lipsă instalaţie filtro-ventilaţie. Lista fondului de adăpostire la nivel naţional, poate fi vizualizată pe site-ul igsu.ro, la capitolul informaţii utile, adăposturi protecţie civil.", a precizat  Răzvan Parconie, purtător de cuvânt ISU Dobrogea.

Legea spune că unui om îi este destinat un metru pătrat.

Dimensiunile adăposturilor pot varia, de la 48 până la 220 metri pătraţi.

Citiţi şi: Românii tremură la gândul unui dezastru. Câte buncăre are ţara noastră