Aproximativ 7.000 de adăposturi de protecţie civilă în întreaga ţară în care s-ar putea refugia maximum 2 milioane de oameni.
Asta poate asigura România în caz de dezastru. Nu toate încăperile de urgenţă sunt însă şi funcţionale.
În cazul unui atac aerian, doar 45% din populaţia din Oradea ar avea unde să se ascundă
"85% din adăposturi sunt chiar funcţionale. Celelalte adăposturi care sunt destinate persoanelor, sunt 59 la număr, în tot municipiul, gestionate de Primăria Municipiului Oradea, şi mai sunt încă 120 de subsoluri care pot fi amenajate ca şi adăposturi de protecţie civilă. Putem lua în calcul pasajele şi unele cazuri, grote, mine, se pot amenaja", afirmă Daniel Micloş, coordonator compartiment Protecţie Civilă.
La nevoie se poate ajunge la 100.000 de locuri, asta dacă le adăugăm pe cele din pasajele sau parcările subterane, în cazul unui atac aerian.
Din punctul de comandă aflat sub Primăria Oradea sunt coordonate toate operaţiunile de salvare.
"Avem sistemul de alarmare al muncipiului, unde aici sunt 25 de linii centralizate. Bineînţeles, centrala este veche care ar trebui înlocuită, este funcţională. Avem şi un echipament mai nou, este tot o sirenă de alarmare a populaţiei, funcţionează pe acumulatori şi are 700 de waţi", a precizat Daniel Micloş.
Buncărul de mare securitate este destinat autorităţilor
"În caz de dezastre, la ordinul primarului se declanşează sistemul de alarmare al populaţiei. Sunt trei sunete în caz de atac aerian şi sunt acele cinci sunete pentru dezastre", adaugă coordonatorul compartimentului de Protecţie Civilă.
Există şi un marcaj specific pentru buncăre. Un triunghi albastru într-un pătrat portocaliu, care să atragă atenţia oamenilor, ca acolo s-ar putea refugia în cazul unui cutremur sau a unui atac aerian. În funcţie de locul din oraş, un orădean poate ajunge la un refugiu, între 3 şi 10 minute.
Ce s-a întâmplat cu subsolurile blocurilor, din 1989
După 1989, subsolurile blocurilor au trecut în administrarea cetăţenilor, iar multe spaţii de urgenţă au devenit locuri pentru depozitare.
Adăposturile au pereţii întăriţi cu straturi suplimentare de beton, o uşă masivă din fier şi o încăpere tampon, astfel încât oamenii să nu fie răniţi dacă sunt aruncate în aer.
Buncărele strategice însă, sunt proiectate pentru cel mult câteva zile de supravieţuire.
4.000 de buncăre sunt în Bucureşti, restul de 3.000 sunt în alte oraşe
Când intri într-un buncăr senzaţia este asemănătoare unei călătorii în trecut.
Conform legislaţiei în vigoare, orice construcţie nouă cu o capacitate de peste 400 de persoane, trebuie să fie prevăzută cu adăposturi pentru populaţie.
Cel mai mare buncăr din Oradea este construit sub un centru comercial
"Buncărul se întinde pe o suprafaţă de 584 de metri pătraţi şi se află la 4 metri adâncime sub pământ. 580 de persoane ar putea fi adăpostite aici în cazul unui atac nuclear sau aerian. Este alimentat la curentul electric şi are o instalaţie de filtroventilaţie", a relatat Georgiana Botez, reporter Antena 3.
Cei care au trăit pe propria lor piele utilitatea unor asffel de adăposturi, confirmă necesitatea întreţinerii lor.
