Buncărele instalate ieri de MApN în localitatea Plauru au devenit astăzi operaţionale. Militarii au căptuşit structurile de beton cu saci încărcaţi cu nisip pentru a spori gradul de siguranţă oferit de această zonă de protecţie.
Au fost instalate cele două adăposturi menite să îi protejeze pe locuitorii comunei Plauru. Oamenii, însă, nu se simt mai în siguranţă odată cu apariţia acestor buncăre, despre care spun că nu sunt decât simple tuneluri de beton ce nu îi pot apăra în cazul unui atac cu drone.
MApN anunţă noi măsuri de urgenţă din cauza atacurilor Rusiei. Constantin Spînu, purtător de cuvânt MApN, a declarat la Antena 3 CNN că adăposturile la graniţa cu Ucraina au fost montate la faţa locului şi urmează lucrările de amenajare.
În cazul unui atac, bucureștenii se află într-un real pericol. Deși de-a lungul timpului existau 6 buncăre antiatomice la nivelul Capitalei, acum au rămas doar 3 și acelea dedicate Comitetelor pentru Situații de Urgență.
Norvegia le-a spus cetățenilor săi să „șteargă de praf” buncărele din Războiul Rece și să facă provizii de medicamente contra radiațiilor în cazul unei scurgeri radioactive de la centrala nucleară Cernobîl.
Buncărele atomice din Cernăuți sunt curățate și pregătite pentru ce e mai rău. Datează din vremea războiului rece, iar sovieticii le-au lăsat abandonate. Sunt insalubre, pline de gunoaie si moloz, iar zeci de voluntari le pregătesc pentru a se adăposti oamenii de bombardamente.
Șeful DSU, Raed Arafat, a cerut eliberarea adăposturilor de protecție civilă. "Din păcate, unele adăposturi din blocuri sunt utilizate cu alte scopuri. Va trebui să fie refăcute, rearanjate și redate destinațiilor inițiale. Foarte puțin probabil să fie nevoie, dar avem obligația să fim pregătiți", a declarat Arafat.
Cine nu reuşeşte să se urce într-un tren, în Liov, are o singură soluţie: să se ascundă. Buncărele din era sovietică sunt redeschise de teama că bombardamentele ruseşti s-ar putea extinde şi aici. Sub străzile şi clădirile oraşului există un adevărat labirint de tuneluri, în care localnicii se pot ascunde în caz de atac.
În timp ce Vladmir Putin ameninţă cu folosirea forțelor nucleare ale Rusiei, oamenii din toate colţurile lumii se gândesc cum să se salveze în cazul unei asemenea atrocităţi. O firmă din Bucureşti anunţă că poate realiza buncăre, la comandă şi asigură un mediu propice pentru supraviețuire până la 6 luni, în funcție de resursele disponibile şi de dimensiunea adăpostului subteran.
Tatian Ionel Voinea, românul stabilit în Ucraina la 200 de kilometri de Kiev, a vorbit în exclusivitate la Antena 3, despre perioada grea prin care trece atât el, cât şi familia lui. Pentru că autobuzele nu circulă, iar în zonă nu există adăposturi de protecţie civilă, acesta a început să sape împreună cu vecinii buncăre, la marginea unei păduri.
În contextul tensiunilor de la graniţele Ucrainei, am aflat că nu prea avem unde să ne adăpostim în caz de război. La nivelul întregii ţări există 4.500 de buncăre, unele, însă, atât de mici, încât nu pot găzdui mai mult de 3-4 familii.
Dacă mâine ar avea loc un cutremur sau un dezastru de proporţii, mulţi ar muri deoarece adăposturile civile sunt insuficiente, iar cele care sunt amenajate, nu sunt într-o stare tocmai bună. Buncărele nu ar putea proteja mai mult de două milioane de români în toată ţara.