De 15 ani, românii plătesc gunoiul la suprataxă, de trei sau patru ori peste preţul corect. Asta pentru că numai jumătate dintre noi plătesc taxa şi nici nu ne înghesuim să reciclăm. Fiecare cetăţean plăteşte o taxă de salubrizare şi nu gunoiul pe care îl produce efectiv. În România, 99 la sută din toate deşeurile din oraş merg la groapă. Totuşi, până în 2020, România este obligată de prevederile europene sa recicleze jumătate din deşeurile produse.
În România, gropile de gunoi funcţionează ca o firmă: au cifră de afaceri, iar profitul lor e cu atât mai mare cu cât se aruncă gunoi mai mult. În România, un locuitor de la oraş generează, anual, aproximativ 346 kg de deşeu menajer. De trei ori mai mult faţă de un locuitor din mediul rural.
În Bucureşti, doar locuitorii din sectoarele 1 şi 3 nu plătesc colectarea gunoiului. Restul sunt taxaţi de primării cu 9 lei de persoană.
Potrivit estimărilor făcute de ONG-uri, doar jumătate dintre români plătesc pentru colectarea şi depozitarea gunoiului pe care îl produc. În prezent, legea nu are instrumente de constrângere a celor care nu plătesc. Doar cine e prins că aruncă resturile unde nu are voie poate fi amendat. Lucrurile se complică şi mai mult atunci când vine vorba de reciclare. Cei mai mulţi nici nu vor să mai audă de selectarea deşeurilor.
Piaţa colectoare de deşeuri reciclabile valorează în jur de un miliard de euro, împărţiţi între 2.000 de firme şi 4.000 de centre de colectare, care asigură 10.000 de locuri de muncă.
