Antena 3 CNN Actualitate Directorul Aeroportului Mihail Kogalniceanu, reclamat la Parchet pentru că a refuzat un parteneriat cu miliardarul Gabriel Comănescu

Directorul Aeroportului Mihail Kogalniceanu, reclamat la Parchet pentru că a refuzat un parteneriat cu miliardarul Gabriel Comănescu

2 minute de citit Publicat la 11:24 24 Sep 2014 Modificat la 11:24 24 Sep 2014
aviooonm.jpg
Gabriel Comănescu, prietenul şi protejatul preşedintelui Traian Băsescu, bombardează Parchetul cu plângeri penale pentru a căpuşa instituţiile statului.

Pentru că nu a reuşit să obţină contractele pe care le dorea de la stat,  jurnaliştii luju.ro scriu că Gabriel Comănescu, prin firmele sale, a făcut plângerea pe numele directorului de la Aeroportul Kogălniceanu din Constanţa, care i-a refuzat proiectul de a face un terminal privat de pasageri.

Afacerea la care spera miliardarul lui Băsescu a fost iniţial dezvăluită de Mihai Gâdea la Sinteza Zilei.

În cadrul emisiunii Sinteza Zilei din 11 septembrie, au fost dezvăluire detaliile prin care miliardarul Gabriel Comănescu, prin firma sa, Vega Offshore SRL, urmărea să pună pe butuci Aeroportul Mihail Kogălniceanu din Constanţa.

Omul de afaceri dorea amplasarea unui terminal de pasageri, care, evident, să se ocupe de colectarea taxelor pentru Vega Offshore în incinta aeroportului. Lucru care ar fi dus instituţia de stat în pragul falimentului pentru că toate taxele ar fi încăput pe mâna lui Comănescu.

Pentru că a refuzat proiectul, firma miliardarului a făcut plângere pentru abuz în serviciu împotriva directorului Aeroportului, Cristian Moldoveanu, scriu jurnaliştii de la luju.ro. Lucrurile stabilite de procurorul de caz sunt de-a dreptul uluitoare:

"Propunerilor de dezvoltare susţinute de SC VEGA OffShore SRL, S.N. Aeroportul Internaţional Mihail Kogălniceanu - Constanţa S.A. le-a răspuns în principiu că acestea nu pot fi acceptate din motivele expuse, dar discuţiile sunt deschise în condiţiile legale. (...) Se reţine astfel că SC VEGA OFFSHORE SRL impută numitului Moldoveanu Cristian Carsium că faptele sale de a nu lua măsurile propuse, aduc atingere gravă dezvoltării Aeroportului Internaţional Mihail Kogălniceanu - Constanţa SA. Nu se precizează însă în mod concret cum sunt prejudiciate intersele societăţii reprezentate de Moldoveanu Cristian-Carsium, SC Vega Offshore Srl susţinând, la modul general, şi evident subiectiv, că susţine un mod de dezvoltare avantajos", se arată în rechizitoriul procurorilor.

Cu alte cuvinte Comănescu este doar un procesoman care nu aduce în sprijinul dorinţei sale de acaparere a aeropotului niciun fel de argument. Procurorul de caz menţionează faptul că în plângerea penală nu se arată cu exactitate care sunt prejudiciile aduse de conudcerea aeroporului firmei pe care acesta o controlează.

"Susţinerile persoanei vătămate nu sunt de natură să contureze întrunirea elementelor constitutive ale infracţiunii de abuz în serviciu, care presupune activităţi concrete care să fie soldate cu pagube sau vătămări reale şi efective ale unei persoane", se mai arată în rechizitoriu.

Procurorul de caz nu face altceva decât să confirme ceea ce ne-a mărturisit deja şi directorul aeroportului Internaţional Mihail Kogălniceanu, Cristian Moldoveanu.

Comănescu şi preşedintele Băsescu au o istorie în spate. Amândoi provin din Constanţa şi au terminat la o diferenţă de 4 ani, unul de altul, Institutul de Marină "Mircea cel Bătrân". În 2005, Comănescu avea să-l însoţească pe Traian Băsescu la Moscova, în prima vizită oficială în calitatea sa de preşedinte. Un an mai târziu, Comănescu dă lovitura şi cumpără de la Petrom mai multe platforme petroliere de foraj maritim cu un credit BCR de 125 milioane de dolari. În 2008, tot în timpul primului mandat de preşedinte al lui Traian Băsescu cifra de afaceri a UPETROM Group trece de 400 de milioane de euro.

În acelaşi an, pe 16 mai, Traian Băsescu merge la evenimentul de aniversare a "100 de ani în industrie de petrol şi gaze naturale" organizat de Upetrom. Doi ani mai târziu, în al doilea mandat prezidenţial, afacerile explodează.

Comănescu ajunge la 600 de milioane de euro cu firmele sale, ca în 2011 GSP să ajungă pe locul doi in topul Deloitte pentru Europa Centrală, după rata creşterii cifrei de afaceri. În 2012 GSP intră pe piaţa din Marea Nordului.

×
x close