Locuitorii din Piatra Neamţ o cunoşteau pe mama Tatiana şi o opreciau, pentru că avea grijă de 25 de copii abandonaţi.
Mama Tatiana şi-a trăit şi dedicat întreagă viaţă pentru copiii abandonaţi de care a avut grijă, şi le-a oferit şansa la o viaţă mai bună.
Răvășit de durere, tata Mihai, soțul ei, a vorbit cu Mihai Gâdea, despre dragostea cu care îi îngrijea pe copiii abandonați
''Eu și soția mea am lucrat împreună 23 de ani la Consiliul Județean Neamț, nu am făcut politică, altfel nu ajungeam atâția ani acolo. A lucrat la arhivă, soția mea. A fost șeful secviciului administrativ. A lucrat la arhivă și acolo cred că s-a îmbolnăvit. În paralel, sâmbăta, duminica seara ne ocupam de acești copii orfani, fără să fim fim renumerați. Femeia aceasta nu a făcut un concediu în viața ei, pentru că a spus mereu, nu am timp. Totdeauna avea grijă să fie cozonaci de Paști, să fie zacuscă, să fie dulceață, să fie totul pus și seara se minuna să stea cu copiii și să cânte.
Asta s-a întâmplat în 1995. Mama mea a crescut orfană şi mi-a povestit viaţa de orfan. M-am cutremurat şi am zis că prima dată voi face cât voi putea. Fiind un cămin particular, nu am avut alte posibilităţi decât din donaţii. Toţi ne întreba ce vă dă statul român. Zic, ne dă amenzi şi indicaţii. Nu am avut ocazia să luăm amenzi, am spus aşa. Ea a fost o inimă mare pentru Dumnezeu. Au fost patru copii care tatăl le-a omorât mama, iar acei copii plângea noaptea, urlau. Mama Tatiana s-a dus cu în cimitir, în mijlocul nopţii, că nu mai puteau de dorul mamei (...) La noi au venit cazuri grele. Cred că fără să aibă pregătire, ea a fost şi cel mai bun psiholog. Ea a fost să vindece răni. De fapt, chipul ei, se vede, vă spune totul. Mi-e greu să vorbesc acum la trecut. Aş fi vrut să îi spun aceste cuvinte, însă i le-am spus de multe ori. Sunt covins că Dumnezeu a chemat-o să se odihnească de acum înainte (...) E greu să spun de câţi copii am avut grijă.
În aceşti ani am avut grijă de peste 100 de copii
Copiii aceştia nu sunt niciunul pe stradă, toţi au familii, toţi au case (...) În cinstea acestor oameni care au murit, să dotăm Spitalul din Piatra-Neamț și câteva spitale, ca să nu mai moară oameni. Eu nu am făcut poltică, nu pot să arunc, cum aruncă pisica de la unul la altul.
Eu spun că este un sistem vinovat de 30 de ani!
(...) Toți sunt vinovați, pentru că 30 de ani nu au făcut nimic pentru poporul acesta și pentru spitale, pentru medicii și pentru cei care acum mor. Ne mor medicii. După ce au plecat din țară, acum ne mor. Ne mor asistente'', a spus Mihail Gavril, soțul Tatianei.
Mihai Gâdea: Aceasta este una dintre cele mai impresionante moşteniri pe care mama Tatiana nu o lasă doar familiei acestor copii, ci o lasă întregii ţări!
Această tragedie, dacă nu ne învaţă să ne uităm la aceşti oameni care au pierit acolo, şi dacă nu primim această lecţie, înseamnă că, până la urmă nu suntem cu adevărat oameni'', a spus Mihai Gâdea.
