Proporția tinerilor români care nu sunt înscriși în sistemul de învățământ național este relativ mare și atinge 16% în rândul celor cu vârste cuprinse între 6 şi 14 ani. În intervalul de vârstă 5 - 19 ani, această proporție ajunge la 32%, arată un studiu publicat marți sub titlul "OCDE Education at a Glance 2025 - EaG 2025", citat de Agerpres.
OCDE este o organizație din 38 de state, inclusiv SUA și țări de pe continentul european, la care Româia noastră aspiră să adere. Cu o populație de 1,38 miliarde în 2024, statele OCDE însumau peste 62% din PIB-ul global nominal în 2017.
Indicatorii pentru tinerii români care nu merg la școală sunt mult peste mediile OCDE (2% pentru grupa 6 - 14 ani, respectiv 16% pentru intervalul 5 - 19 ani).
Lucrurile stau aproximativ la fel de rău în ceea ce privește numărul tinerilor de 18 - 24 de ani care nici nu sunt angajați şi nici nu urmează niciun program educațional sau de formare.
Și aici, România se situează peste media OCDE, cu 22%, comparativ cu 14%.
Riscul de a fi șomer sau inactiv este ridicat în rândul celor cu vârste cuprinse între 25 şi 34 de ani, în special dacă au studii sub nivelul secundar superior (persoane care și-au încheiat instruirea la nivelul gimnaziului, n.r.), constată studiul OCDE.
Pe de altă parte, această cercetare susține că "studiile superioare garantează perspective excelente de angajare în România", rata de ocupare celor cu astfel de studii atingând 92%, comparativ cu 87% în medie la nivelul OCDE.
Totuși, ponderea tinerilor adulți cu o calificare terțiară (studii universitare sau post-liceale, n.r.) a scăzut de la 26% în 2019 la 23% în 2024.
Studiu OCDE: Profesorii români au salarii mari. Demografia se prăbușește
Documentul mai analizează și salariile cadrelor didactice din România, constatând că acestea "sunt mari".
"Profesorii din învățământul primar câștigă în medie cu 14% mai mult decât lucrătorii cu studii superioare", afirmă autorii studiului.
Aceștia mai notează că profesorilor li se poate acorda o compensație suplimentară pentru predarea mai multor ore, pentru participarea la programe de mentorat sau pentru îndeplinirea unor sarcini speciale suplimentare.
Ca imagine de ansamblu, elevii din România primesc ușor peste 6.000 de ore de instruire obligatorie în învățământul primar și gimnazial, cu aproximativ 1.600 de ore mai puțin decât media OCDE.
Dintre acestea 46% sunt alocate matematicii.
Cât privește perspectivele demografice, cercetarea constată că România a înregistrat o scădere de 5% a numărului de copii cu vârste cuprinse între 0 şi 4 ani în perioada 2013-2023 şi se preconizează că va întâmpina o scădere suplimentară de 11% între 2023 şi 2033.
Ştiri video recomandate
