Craig Turp-Balazs, jurnalistul de la site-ul Emerging Europe, a efectuat recent o călătorie de la Paris la Istanbul, trecând prin Budapesta și București, cu celebrul tren Orient Express.
El a împărtășit experiența sa într-un articol, oferind impresii despre cele două escale din România, la Sinaia și București.
Jurnalistul a remarcat aspectul neglijat al Gării de Nord, porțiile generoase, dar lipsite de subtilitate de la restaurantul Caru' cu Bere, faptul că toaletele de la Castelul Peleș nu erau deschise pentru public și controlul pașapoartelor la granița cu Ungaria și Bulgaria din cauza neaderării României la Acordul Schengen.
Începând cu anii 1880, Compania Internațională a Vagoanelor-Lits (Compagnie Internationale des Wagons-Lits), o companie belgiană, a operat o serie de trenuri în Europa, inclusiv celebrele rute de la Londra la Veneția și Atena, și de la Paris la Viena și Istanbul (prin Belgrad sau București), continuând spre destinații din Orientul Mijlociu. Astăzi, Orient Expressul Veneția-Simplon este operat de compania Belmond, specializată în hoteluri de lux, trenuri și croaziere fluviale.
Trenul Orient Express actual utilizează vagoane de dormit și vagoane-restaurant din anii 1920 și 1930, perioada de glorie a trenului când a devenit celebru datorită lui Agatha Christie, care l-a folosit frecvent pentru a călători între Londra și Cairo.
Fiecare vagon, restaurat cu atenție, păstrează povestea sa unică
În prezent, Belmond operează varianta sa a Orient Expressului pe mai multe rute, cea mai populară fiind călătoria de o noapte de la Paris la Veneția.
În fiecare an, de obicei în luna august, organizează cea mai luxoasă călătorie cu trenul: un serviciu de cinci nopți de la Paris la Istanbul, care include trei nopți la bordul trenului și câte una la hotelurile din Budapesta și București, conform jurnalistului în articolul său.
El menționează că a avut norocul să facă această călătorie emblematică de la Paris la Istanbul la începutul lunii iunie.
"Având în vedere că Orient Express opreşte în majoritatea locurilor de pe ruta Paris-Istanbul doar o dată pe an, sosirea sa este un eveniment.
La Budapesta, în gara Nyugati, o fanfară aştepta. La Sinaia, în România, o fanfară militară. La Varna a avut loc întâmpinarea tradiţională balcanică cu pâine şi sare. La Kapikule, în Turcia, dansatori.
La Istanbul, toboşari. Doar la Gara de Nord din Bucureşti nu a existat o primire oficială. Nu pot decât să presupun că românii au crezut că şi-au făcut partea lor la Sinaia”, notează Craig Turp.
"După ce, de la plecarea din Paris, am traversat mai multe frontiere în cadrul spaţiului unic de călătorie Schengen, frontiera româno-maghiară, la care am ajuns seara devreme, a fost prima la care a fost necesară verificarea paşapoartelor.
De obicei, atunci când trenurile trec această graniţă specială, ofiţerii de la controlul paşapoartelor din Ungaria şi România urcă în tren pentru a efectua verificările.
Orient Express este diferit: personalul trenului se ocupă de tot. Ofiţerii de control al paşapoartelor nu urcă la bordul trenului, iar pasagerii nu sunt obligaţi să coboare.
Aceeaşi curtoazie este acordată Orient Express atunci când traversează graniţa dintre România şi Bulgaria.
Este un serviciu care ar fi foarte apreciat în trenurile standard care traversează aceste frontiere noaptea, când pasagerii sunt treziţi în mod obişnuit pentru controlul paşapoartelor”, punctează jurnalistul.
"Dar şi mai bine, România (şi Bulgaria) va fi admisă în curând în spaţiul Schengen, ceea ce va face ca controlul paşapoartelor să fie de prisos”, adaugă el, potrivit, News.ro
Craig Turp consemnează că atunci când trenul a ajuns la Braşov, în cursul dimineţii, unde a făcut o escală de două ore, o mulţime mare de oameni s-a adunat pe peron pentru a vedea Orient Express-ul, vestea sosirii sale răspândindu-se rapid în oraş.
A urmat o cursă scurtă până la staţiunea montană Sinaia
Trenul a fost întâmpinat cu fanfara, iar călătorii au fost duşi într-un tur al celui mai cunoscut obiectiv turistic, Castelul Peleş.
"Era sărbătoare naţională în România, iar castelul era închis pentru public, dar am realizat că nimic nu se închide pentru Orient Express.
Cu excepţia toaletelor de la Peleş. În timp ce personalul fusese destul de amabil să deschidă castelul pentru noi, deschiderea instalaţiilor sanitare în mod clar era peste putinţa sa”, notează, cu o notă de ironie, jurnalistul specializat în teme de turism.
După escala de la Sinaia, trenul Orient Express a oprit la Gara de Nord din Bucureşti
"După ce am ajuns cu trenul la Gara de Nord de sute de ori în ultimele trei decenii, să o fac la bordul Orient Express a fost foarte special, deşi gara în sine rămâne o groapă de gunoi”, menţionează Craig Turp, familiarizat cu capitala României, unde petrece mult timp.
"Sala sa de primire "regală" fusese deschisă special pentru noi, dar, ca să fiu perfect sincer, niciunul dintre pasageri nu a observat”, adaugă el într-o aluzie la aspectul deloc fastuos al încăperii.
La Bucureşti, pasagerii din Orient Express au fost cazaţi la Athénée Palace, iar cina a avut loc la la Caru' cu Bere, "un local la fel de istoric, care, deşi nu poate concura cu alte localuri de pe traseu (inclusiv cu trenul însuşi) când vine vorba de o masă rafinată, a compensat amplu prin cantitatea mare de mâncare”, scrie reporterul.
Ajuns în cele din urmă la Istanbul, Craig Turp trage concluzia că a fost "un final potrivit pentru ceea ce fusese o călătorie de neuitat, chiar dacă uşor suprarealistă”.
Craig Turp este născut în Marea Britanie şi are o experienţă de zeci de ani în relatări de călătorie.
