Antena 3 CNN Emisiuni Antena 3 CNN Descoperiți Interviu exclusiv cu reprezentanta OMS în România. Controversa pacienților asimptomatici, explicată la Antena3

Interviu exclusiv cu reprezentanta OMS în România. Controversa pacienților asimptomatici, explicată la Antena3

În timpul pandemiei de coronavirus, OMS a avut un rol foarte important, dar a fost şi înconjurată de mai multe controverse. Andreea Sava a obținut în exclusivitate un interviu cu reprezentanta OMS în România, doctor  Miljana Grbic. Prima parte a interviului a fost prezenat în emisiunea ”Descoperiți”.

Interviu exclusiv cu reprezentanta OMS în România. Controversa pacienților asimptomatici, explicată la Antena3
de Mirabela Vasile    |    05 Iul 2020   •   00:10

Î: Cum ne puteţi explica rolul OMS în această pandemie şi în orice pandemie de orice tip, pe înţelesul oamenilor simpli, care nu sunt politicieni și ce ne puteţi spune despre aceste controverse ?
R: În primul rând, vă mulţumesc pentru invitaţie. Aşa cum aţi spus, Organizaţia Mondială a Sănătăţii joacă un rol central în colectarea şi analizarea dovezilor care apar în legătură cu acest virus. Trebuie să ne amintim că este vorba de un virus şi de o boală noi. Apoi, OMS joacă un rol alături de alţi parteneri şi alături de alte ţări în ceea ce priveşte colectarea de date în legătură cu acest virus, cu modul în care el se răspândeşte şi cu impactul pe care îl are la nivelul diferitelor ţări.

OMS organizează conferinţe de presă regulate şi există o serie de materiale de informare disponibile în mai multe limbi pentru ca publicul şi autorităţile să se poată informa. Le avem şi în limba română. OMS lucrează alături de ţări şi de partenerii noştri pentru a pregăti aceste ţări, pentru a crea capacitatea de reacţie la nivel local şi naţional, şi, de asemenea, susţine procurarea de materiale necesare şi aici mă refer la testele de laborator, la echipamentele de protecţie şi aşa mai departe. Deci întreaga activitate a OMS se bazează pe date ştiinţifice şi se ghidează după principiile şi valorile ONU de neutralitate, imparţialitate, de respectare a drepturilor omului şi de egalitate în drepturi.

Î: Cred că întrebarea care se pune aici este dacă OMS se ocupă de nevoile populaţiei la nivel global şi nu este folosită în anumite scopuri. Ştim că industria farmaceutică este foarte puternică la nivel global. De aceea s-au născut întrebări atunci când a apărut un miliardar puternic şi, desigur, este frumos din partea lui să ajute, dar întrebarea este dacă OMS are mecanismele necesare pentru a se asigura că el ne ajută pe noi, nu se ajută pe sine. Pentru că mai sunt şi alţi miliardari interesaţi de aspect. Mai e Jack Ma, din China... Deci există acest mecanism în luarea deciziilor care să asigure faptul că interesele tuturor ţărilor sunt reprezentate?
R: În primul rând, OMS este un secretariat al statelor membre. De aceea, noi nu avem poliţie, nu avem politicieni... Noi deservim ţările care sunt membre ale OMS. Nu putem fi guverne în ţările respective. Suntem doar un secretariat. Ceea ce ţările identifică sunt priorităţile lor şi ceea ce se identifică în respectivele ţări este o prioritate în perioada care urmează, de regulă, stabilindu-se planuri pe perioade de câte cinci ani. Acesta este rolul OMS, să ofere ţărilor recomandări normative, dovezi şi susţinere ştiinţifică. Asta este ceea ce face OMS. Noi nu luăm locul guvernelor, pentru că acesta nu este rolul nostru şi nu este nevoie să facem asta. Noi suntem o agenţie tehnică şi rolul nostru este să oferim dovezi.

O altă controversă are legătură cu pacienţii asimptomatici. Nu avem, la ora actuală, destule informaţii legate de ce rol joacă aceşti asimptomatici în răspândirea bolii. Aşa cum aţi spun, sunt diferite estimări, dar dovezile arată că asimptomaticii prezintă un risc mai mic de răspândire a bolii la alţii faţă de cei care au simptome. Acesta este un aspect.

Î: Deci există studii care arată că e mai puţin probabil ca asimptomaticii să răspândească boala.
R: Exact... Există dovezi în acest sens. Pe de altă parte, cei care sunt suspectaţi de infectare cu COVID-19 sau care au o formă uşoară a bolii trebuie să fie izolaţi în spitale COVID, în spaţii comunitare special amenajate sau acasă. Recomandăm această măsură, pentru a controla, pentru a opri răspândirea acestui virus. Dacă avem prea mulţi oameni cu simptome uşoare şi aceştia nu pot fi internaţi în spitale COVID, atunci este recomandat ca ei să fie izolaţi în spaţii nespecifice sau acasă. Desigur, starea lor de sănătate trebuie să fie monitorizată.

Î: Mie nu mi se pare o problemă, dacă sunt infectată cu acest virus să mă izolez acasă pentru 14 zile cum era la început sau 10 zile, conform recomandărilor actuale. Şi, dacă mi se face mai rău, desigur, sun la spital. Iar asta este o măsură bună şi pentru a nu supraaglomera spitalele, ceea ce a fost o problemă de la începutul epidemiei.
R: De la începutul acestei crize, asta a fost problema în fiecare ţară, aveţi foarte mare dreptate, nu doar din cauza pacienţilor virusaţi cu acest virus, ci şi din cauza celor care sufereau de alte boli. O să aflăm cât de mare impact a avut acest virus în ceea ce priveşte oferirea de asistenţă medicală în tratarea altor boli. Este şi acesta un aspect de care trebuie să ne ocupăm.

×
Subiecte în articol: andreea sava Descoperiți OMS România
Parteneri
Ministrul Muncii anunță calendarul livrării pensiilor înainte de Paște
x close