Preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii, Lia Savonea, a declarat vineri că, potrivit legii, responsabilitatea formulării propunerii de constituire a completurilor specializate de la Instanţa supremă revenea preşedintelui ÎCCJ sau vicepreşedintelui care a coordonat activitatea în materie penală.
"În calitate de preşedinte CSM voi convoca Secţia pentru judecători în vederea analizării responsabilităţii conducerii Instanţei supreme, cel mai probabil printr-un control al Inspecţiei Judiciare. Potrivit articolului 19 alineatul 3 din Legea 304/2004, responsabilitatea formulării propunerii de constituire a completurilor specializate revenea preşedintelui Instanţei supreme sau vicepreşedintelui care a coordonat activitatea în materie penală", a spus Lia Savonea, la CSM.
Ea a adăugat că trebuie să existe ''un grad de exigenţă şi rigoare la un standard ridicat'' în ceea ce priveşte conduita managerială la ÎCCJ.
"Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este situată, constituţional şi legal, în vârful ierarhiei instanţelor judecătoreşti din România. Este al doilea conflict de natură constituţională, efect al nerespectării dispoziţiilor legii de către conducerea acesteia, cu efecte asupra drepturilor părţilor la un proces echitabil. Conduita managerială a Instanţei supreme trebuie să aibă un grad de exigentă şi rigoare la un standard ridicat. În orice caz, nu mai scăzut decât în cazul tribunalelor sau curţilor de apel din România", a precizat preşedintele CSM.
Curtea Constituţională a României a stabilit, miercuri, că există un conflict juridic între Parlament şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pe tema completurilor specializate în corupţie. Judecătorii constituţionali susţin, în decizia privind nelegalitatea completurilor de 3 judecători de la Instanţa supremă, că urmează a fi rejudecate dosarele soluţionate în primă instanţă şi care nu au sentinţe definitive.
