Antena 3 CNN › Actualitate › Justiție › MOTIVARE. De ce a respins CCR sesizarea privind restanțele salariale ale magistraților. Asztalos Csaba-Ferenc propune o cale juridică

MOTIVARE. De ce a respins CCR sesizarea privind restanțele salariale ale magistraților. Asztalos Csaba-Ferenc propune o cale juridică

G.M.
4 minute de citit Publicat la 11:55 18 Noi 2026 Modificat la 12:08 18 Noi 2026
constitutie ciocanel ccr
De ce a respins CCR sesizarea privind restanțele salariale ale magistraților. FOTO: INQUAM PHOTOS - George Călin

Guvernul nu și-a respectat propriul calendar de plată a restanțelor salariale ale magistraților, arată Curtea Constituțională în motivarea deciziei prin care a respins ca inadmisibilă sesizarea premierului. CCR a stabilit că obiecțiile față de sentința privind alocarea fondurilor trebuie examinate în recurs. Judecătorul Asztalos Csaba - Ferenc a fost de acord cu soluția, dar a propus o motivare diferită. Asztalos Csaba -  Ferenc a arătat că, în dosarul restanțelor salariale, CCR ar putea fi sesizată printr-o excepție de neconstituționalitate, dacă s-ar contesta o prevedere legală aplicabilă în proces. În opinia sa, CCR ar putea interveni pe calea unui conflict constituțional doar dacă instanțele ar urma o practică contrară Constituției, iar sistemul judiciar nu ar putea să o corecteze singur.

Curtea Constituțională a respins, cu majoritate de voturi, sesizarea premierului privind un presupus conflict juridic de natură constituțională între Guvern și Înalta Curte de Casație și Justiție. În motivarea deciziei, CCR a stabilit că disputa a pornit de la nerespectarea calendarului de plată stabilit chiar de Guvern, iar obiecțiile față de sentința privind alocarea fondurilor trebuie soluționate în recurs.

Înalta Curte a dat în judecată Guvernul și Ministerul Finanțelor pentru a primi fondurile necesare achitării drepturilor salariale restante ale magistraților și ale altor categorii profesionale îndreptățite. Sumele erau prevăzute în titluri executorii și ajungeau la scadență în 2026. Instanța supremă a cerut și efectuarea demersurilor bugetare necesare, inclusiv prin rectificare bugetară, dacă era cazul.

În 5 mai 2026, Curtea de Apel București a admis acțiunea și a obligat Guvernul și Ministerul Finanțelor să facă demersurile pentru alocarea integrală a fondurilor. Cele două instituții au declarat recurs, susținând că instanța de fond a depășit atribuțiile puterii judecătorești. Competența de a soluționa recursul îi revine Înaltei Curți. În paralel, premierul a sesizat CCR, susținând că demersul în instanță al Înaltei Curți a declanșat un conflict juridic de natură constituțională cu Guvernul.

De ce a respins CCR sesizarea

Prin Decizia nr. 973 din 7 octombrie 2026, CCR a constatat că premierul avea dreptul să o sesizeze și că Guvernul și Înalta Curte puteau fi părți într-un conflict juridic de natură constituțională.

Motivul inadmisibilității a fost însă obiectul cererii. Judecătorii constituționali au considerat că, în esență, li se cerea să verifice felul în care Curtea de Apel București interpretase și aplicase legea într-un dosar concret.

"Curtea constată că aspectele supuse controlului Curții Constituționale vizează, în realitate, legalitatea și temeinicia hotărârii judecătorești pronunțate în litigiul de contencios administrativ în care sunt părți Înalta Curte de Casație și Justiție și Guvernul, aspecte care pot fi valorificate numai prin căile de atac prevăzute de lege.", se arată în motivarea CCR. 

Judecătorii CCR au stabilit că examinarea acestor obiecții ar fi echivalat cu judecarea unei căi de atac împotriva sentinței.

Așadar, Curtea a subliniat că procedura de soluționare a conflictelor constituționale nu îi permite să modifice sau să înlăture efectele unei hotărâri judecătorești.

Totodată, CCR a satbilit că Guvernul stabilise, prin ordonanțe de urgență și hotărâri, un calendar de eșalonare sau de reeșalonare a plăților datorate în baza titlurilor executorii. Potrivit Curții, tocmai nerespectarea acestui calendar a dus la litigiul care a stat la baza sesizării.

"Problema care se pune în cauză nu este dacă statul poate eșalona plata unor sume stabilite prin titluri executorii, ci dacă statului îi este permis să nu respecte regulile pe care el însuși le-a instituit.", se arată în motivare. 

CCR a arătat că sesizarea privind un conflict constituțional nu poate fi folosită pentru a ocoli controlul instanțelor sau executarea obligațiilor stabilite prin hotărâri judecătorești.

Premierul ceruse și extinderea sesizării la raporturile dintre Parlament și Înalta Curte, cu privire la același litigiu. După respingerea cererii principale, CCR a constatat că această solicitare a rămas fără obiect.

Ce susține judecătorul Asztalos Csaba-Ferenc în opinia concurentă

Judecătorul Asztalos Csaba -  Ferenc a fost de acord cu respingerea sesizării ca inadmisibilă, dar a propus o motivare diferită. 

În opinia sa, intervenția CCR într-un proces aflat în curs, pe calea unui conflict constituțional, ar însemna o ingerință în înfăptuirea justiției. În acel litigiu, CCR ar putea fi sesizată printr-o excepție de neconstituționalitate privind o dispoziție legală relevantă pentru cauză.

"Competența Curții Constituționale se angajează numai pe calea excepției de neconstituționalitate [art.146 lit.d) teza întâi din Constituție], fiind exclusă intervenția sa pe calea soluționării unui pretins conflict de natură constituțională [art.146 lit.e) din Constituție]. Atragerea Curții Constituționale în soluționarea unei anumite cauze aflate pe rolul instanțelor judecătorești, astfel cum s-a încercat în cauza de față, nu ar face altceva decât să conducă la o ingerință a acesteia în procesul de înfăptuire a justiției; de aceea, în mod punctual această cerere formulată în mod prematur este inadmisibilă.", a scris Asztalos Csaba - Ferenc.

Judecătorul a arătat că Înaltei Curți îi revine, în recurs, sarcina de a analiza dacă instanța de fond a depășit atribuțiile puterii judecătorești. Judecarea recursului ar trebui să țină seama, în viziunea sa, de principiul separației puterilor în stat și de limitele competențelor fiecărei autorități în materie bugetară.

"Instanțele judecătorești nu pot legifera (pe cale interpretativă) și nu pot să oblige autoritățile publice la conduite contrare Constituției.", a scris Asztalos Csaba - Ferenc, în opinia sa.

Totodat, judecătorul explică în ce situație ar putea CCR interveni pe calea unui conflict juridic de natură constituțională. În opinia sa, ar trebui să existe o practică judiciară contrară Constituției, pe care sistemul judiciar să nu o poată corecta prin propriile mecanisme. Judecătorul a prezentat această intervenție ca pe un remediu de ultimă instanță pentru o problemă mai largă și a lăsat în sarcina Înaltei Curți examinarea obiecțiilor formulate în dosarul privind restanțele salariale.

"De aceea, numai în condițiile în care sistemul judiciar nu se poate autoregla sau îi lipsesc mecanismele necesare în acest sens, competența Curții Constituționale, subsidiară, prin natura ei, poate fi angajată pe calea conflictului juridic de natură constituțională.", potrivit judecătorului.

 

×
Fanatik
Antena Sport
Observator News
Longevity Magazine
TOP articole
x close