Judecătorii au explicat, în motivarea deciziei, că jurnalistul de la Libertatea şi colegii săi, nu au prezentat nicio probă cu privire la veridicitatea informaţiilor pe care le-au prezentat în articole, cu referire la legătura dintre primar şi clanurile interlope.
Motivarea integrală a deciziei instanţei poate fi descărcată aici.
"Raportat la probele administrate, instanța reține că în cauză, pârâții nu au făcut dovada existenței unei minime baze factuale cu privire la veridicitatea faptelor menționate în articolele indicate de reclamant în cererea de chemare în judecată", se arată în motivarea instanţei.
Judecătorii continuă și arată, că "deși articolele publicate vizează subiecte de interes general, iar pârâților le revenea obligația de a informa publicul privind existența unor presupuse ilegalități, se reține totodată că acestora le incumbă și obligatia de a furniza o baza factuală suficientă".
Tot despre o minimă probă a veridicității informațiilor vorbesc judecătorii și în continuarea motivării deciziei menționate și arată că "în lipsa unor dovezi privind caracterul adevărat al informațiilor, nu se justifică publicarea de către pârâți a unei fotografii realizată prin suprapunerea în prim plan a imaginii reclamantului peste o imagine privind alte persoane în scopul justificării titlului articolului, respectiv Gruparea Goleac - primarul PSD Băluță se afișează cu mafia. Șef din Poliția Locală Sector 4, la piscina din curtea casei liderului Clanului Sportivilor".
Potrivit magistraților, Cătălin Tolontan și colegii săi jurnaliști s-au apărat în timpul procesului și au susținut că nu pot face dovada adevărului informațiilor publicate pentru că astfel și-ar dezvălui sursele confidențiale.
Totuşi, judecătorii n-au primit însă această apărare întrucât în opinia lor, "deși este recunoscută importanța confidentialității surselor jurnalistice, totuși aceasta nu scutește partea de efectuarea oricărei dovezi privind adevărul faptelor publicate".
