Antena 3 Actualitate Justiție ICCJ: Nu se justifică urgenţa promovării proiectului OUG privind graţierea

ICCJ: Nu se justifică urgenţa promovării proiectului OUG privind graţierea

de M.Z.    |    19 Ian 2017   •   00:04
ICCJ: Nu se justifică urgenţa promovării proiectului OUG privind graţierea
Sursa foto: Foto: Pixabay.com

Parchetul General susţine că nu se justifică urgenţa promovării actelor normative privind graţierea, conflictul de interese şi abuzul în serviciu, deoarece "nu au fost în prealabil consultate într-o manieră transparentă entităţile implicate în aplicarea lor". 

"Având în vedere prevederile constituţionale, precum şi dimensiunea consecinţelor adoptării acestor reglementări, apreciem că nu se justifică urgenţa promovării acestor acte normative printr-o ordonanţă a Guvernului, cu atât mai mult cu cât nu au fost în prealabil consultate într-o manieră transparentă entităţile implicate în aplicarea lor", precizează Parchetul General într-un comunicat remis miercuri. 

Cu privire la proiectul privind graţierea, procurorii de la Parchetul General subliniază că vor fi graţiate în întregime pedepsele cu închisoare de până la 5 ani inclusiv, această limită fiind prea mare, având în vedere că prin dispoziţiile noului Cod penal oricum limitele de pedeapsă ale majorităţii infracţiunilor au fost mult diminuate (de exemplu, în cazul infracţiunii de furt calificat, limita maximă a fost redusă de la 15 ani de închisoare la 7 ani închisoare). 

De asemenea, spun procurorii, printre infracţiunile vizate de proiectul de graţiere se regăsesc infracţiuni cu un grad ridicat de pericol social, cum ar fi evaziunea fiscală în forma cea mai gravă (prevăzută de dispoziţiile art. 9 din Legea 241 din 2005) sau abuzul în serviciu sub toate formele sale, precum şi infracţiunile asimilate celor de corupţie. 

"Prin proiectul de lege ar urma să fie graţiate şi infracţiuni precum uciderea din culpă sau vătămarea corporală din culpă, ceea ce ar implica nesocotirea vieţii ca valoare socială fundamentală. Cel mai elocvent exemplu în acest sens îl constituie cauza denumită generic Colectiv", mai declară Parchetul General. 

În plus, modificarea textului privind infracţiunea de conflict de interese echivalează în practică, mai spun procurorii, cu dezincriminarea acestei infracţiuni. 

"Pentru a ilustra această potenţială consecinţă, arătăm că menţiunea suplimentară privind foloase patrimoniale 'necuvenite' nu este necesară pentru a atrage aplicarea legii. Folosul patrimonial este însă cuvenit/justificat ori de câte ori, printr-un contract încheiat, există drepturi şi obligaţii corelative. În mod concret, un folos ar putea fi cuvenit/justificat având ca rezultat eludarea completă a legii. Spre exemplu, parlamentarul care şi-a angajat soţia sau fiii la cabinetul său, iar aceştia au prestat efectiv activitatea pentru care au fost angajaţi, remunerarea lor fiind cuvenită, sau primarul care a încheiat un contract cu firma de deszăpezire a fiului său, iar aceasta a desfăşurat activitatea de deszăpezire pe străzile comunei. Introducând în proiect elementul 'necuvenit', textul constituie în fapt a doua incriminare a infracţiunii de abuz în serviciu. Or, legiuitorul nu a urmărit să reglementeze a doua oară conduita abuzivă, ci lipsa de moralitate la luarea deciziei de către funcţionar în gestionarea banului public, respectiv drenarea fondurilor către firmele dedicate aparţinând soţului/soţiei, rudelor şi celorlalte categorii de persoane prohibite de lege", explică Parchetul. 

Procurorii arată că actuala incriminare a conflictului de interese este inspirată din legislaţia franceză, care nu prevede condiţia folosului patrimonial "necuvenit". 

"Pentru a ilustra cele de mai sus, menţionăm că, în cursul anului 2016, au fost întocmite la nivelul Ministerului Public 48 de acte de sesizare a instanţelor cu privire la săvârşirea infracţiunii de conflict de interese, dintre care 46 de rechizitorii şi 2 acorduri de recunoaştere a vinovăţiei. Astfel, au fost trimişi în judecată 54 de inculpaţi, printre care s-au numărat un senator, un deputat, 17 primari, 6 consilieri locali, 4 viceprimari. Demne de remarcat sunt şi aspectele legate de tipologia acestora. Spre exemplu: un primar şi un viceprimar care au încheiat contracte cu asociaţii comunale ai căror membri obţineau subvenţii; deputaţi ce angajau rude apropiate la propriile cabinete parlamentare ori consilieri locali şi alţi funcţionari publici ce derulau achiziţii publice prin încredinţare directă către firme controlate de aceştia", afirmă Parchetul General. 

Totodată, procurorii consideră că, în ceea ce priveşte infracţiunea de abuz în serviciu, prin stabilirea în mod arbitrar a unui prag minim de 200.000 lei al prejudiciului cauzat prin infracţiune, s-ar produce practic o dezincriminare cu consecinţe grave, care ar scoate din sfera ilicitului penal o multitudine de încălcări ale legii. 

"O altă vulnerabilitate în cazul infracţiunii de abuz în serviciu este şi aceea că acţiunea penală se pune în mişcare doar la plângerea prealabilă a persoanei vătămate, situaţie care ar arunca în derizoriu incriminarea faptei întrucât de multe ori autorul este chiar reprezentantul legal al persoanei juridice vătămate prin infracţiune. Mai mult, instituţia plângerii prealabile vizează în esenţa ei situaţia persoanelor fizice vătămate, nu a celor juridice", mai spune sursa citată. 

Ai imagini sau informaţii care ar putea deveni o ştire? Trimite-ne un mesaj la numărul 0744.882.200 pe Whatsapp sau Signal

Sursă: Agerpres
×
Parteneri
x close