Klaus Iohannis, președintele României, este actualul căștigător al premiului Charlemagne (Carol cel Mare) pentru că a fost „un campion de excepție” în promovarea valorilor europene și a cooperării din UE, potrivit site-ului emisiunii Tagesschau, de la televiziunea națională germană.
Premiul este acordat anual de către orașul Aachen, din vestul Germaniei, pentru promovarea valorilor europene.
Într-un articol recent însă, publicat de spiegel.de, președintele României este aspru criticat pentru modul prin care a gestionat lucrurile privind autonomia Ținutului Secuiesc.
”Premiul Charlemagne din Aachen este pentru cei care onorează serviciile de unificare europeană. Însă actualul câștigător al premiului, Klaus Iohannis, incită minoritatea maghiară din România. Acest lucru ne amintește de unele vremuri întunecate.
Președintele Klaus Iohannis a fost văzut mereu ca un politician care rezistă tentațiilor naționaliste. În Europa de Este, acest lucru a încetat demult să fie o regulă în rândul șefilor de stat. Acesta este motivul pentru care Iohannis a primit anul acesta premiul Charlemagne de la Aachen, premiu care se acordă personalităților de rang înalt pentru servicii speciale de înțelegere europeană.
În România, Iohannis aparține minorității sașilor transilvăneni, care erau colectiv suspectați de fascism după cel de-al doilea război mondial și, ca toate minoritățile din țară, au fost nevoiți să trăiască experiențe dureroase în timpul naționalismului grotesc al dictaturii Ceaușescu.
Însă acum, Iohannis însuși joacă un joc politic cu unul dintre cele mai grave clișee ale naționaliștilor români, mitul că Ungaria se străduiește să despartă regiunea Transilvaniei și folosește minoritatea maghiară a României ca a cincea coloană.
Săptămâna trecută, Iohannis s-a folosit de disputa pentru o lege a autonomiei privind minoritatea maghiară ca motiv pentru o declarație dramatică care a declanșat un scandal politic în țară.
În timp ce încerca să lupte împotriva pandemiei de coronavirus în calitate de președinte, Johannis a acuzat că reprezentanții minorității maghiare și social-democrații din opoziție au complotat împreună. "Se luptă în birourile secrete ale Parlamentului pentru a da Transilvania maghiarilor", a spus Johannis.
La prima vedere, apariția sa a fost despre un statut controversat de autonomie pentru minoritatea maghiară din regiunea Ținutului Secuiesc din estul Transilvaniei, în condițiile în care o lege corespunzătoare fusese adoptată recent de Camera Deputaților din România, deoarece, după o anumită perioadă de timp, fără o dezbatere în plen, se consideră că este adoptată automat.
Cu toate acestea, era clar din start că Senatul va respinge legea - ceea ce s-a și întâmplat săptămâna trecută, în ziua discursului controversat al lui Johannis.
El i-a adresat o întrebare șefului social-democraților, Marcel Ciolacu: "Ce ți-a promis liderul de la Budapesta, Viktor Orbán, pentru asta?" În discursul său, șeful statului a rostit chiar și câteva cuvinte maghiare, într-o manieră malițioasă, parodistică.
Teoriile conspirației despre cesiunea Transilvaniei au adus România în pragul războiului civil în martie 1990. Până în prezent, s-a observat că naționalistilor români le place să se revolte colectiv împotriva celor aproape un milion și jumătate de maghiari din țară.
Însă ultima ieșire a lui Johannis este fără precedent în România post-comunistă. De asemenea, este fără precedent faptul că un șef de stat al unei țări din UE acuză un vecin al UE că a urmat planuri separatiste în mijlocul crizei cauzate de coronavirus.
În consecință, o mare parte din publicul român a fost șocat. De asemenea, agenția română anti-discriminare, CNCD, este preocupată de declarațiile președintelui”, scrie în presa germană.
