Bucureștiul a trecut testul inundațiilor

Analiza evenimentului pluvial din intervalul 02/07/2017, 21:30 – 04/07/2017, 09:00 (35:30h).

O scurtă concluzie asupra evenimentului pluviometric :

Reteaua de canalizare a facut fata, chiar daca la limita intrarii sub presiune.

Toate acumularile de apa de pe artere au fost solutionate in decurs de cateva ore.

Cantitatea medie de precipitații în 33 de ore a fost de peste 89 l/ mp ce reprezintă mai mult decât media normală a lunii iulie care este de 60 l/mp . Au fost zone cu 80 - 100 l/ mp., a fost o ploaie cu probabilitatea de aparitie de peste o dată la douăzeci de ani;

Debitul maxim evacuat a depasit 246 mc/s (adica cu mult mai mare decat debitul mediu multianual al raului OLT – 190 mc/s);

Volumul de apa tranzitat prin sistemul de canalizare al orașului și caseta de sub Dambovita fost de peste 11.7 milioane mc de apă, egal cu valoarea maxima a volumului acumularii de la Lacul Morii.

Apa Nova – Compania de Ape Bucuresti a rezolvat peste 800 de probleme semnalate in decurs de aproximativ 20 de ore, actionand cu toate utilajele si echipele operationale.

TOATE pasajele aflate in administrarea ANCAB au fost functionale si s-a reusit evitarea inundatiilor

In cazul unor asemenea evenimente pluviale, care depasesc cu mult estimarile multi-anuale (care stau la baza dimensionarii retelei de canalizare), au loc acumulari de apa si inundatii in orice capitala a lumii – o scurta verificare in presa internationala va furniza numeroase exemple.

De asemenea, acumularile se pot produce si din cauza inclinatiei unor strazi sau a nerespectarii normelor de executie a trotuarelor, bordurilor, unor constructii etc.

Nici un oras, primarie sau companie privata nu isi permite investitii de miliarde de Euro si blocarea pentru ani de zile a traficului, pentru a redimensiona reteaua de canalizare, in baza fenomenelor considerate exceptionale, concentrandu-se in schimb pe optimizarea si modernizarea retelei existente si pe intretinerea corecta.

Prin urmare, aceste evenimente nu pot fi nici prevenite, nici oprite, iar activitatea ANCAB s-a concentrat pe limitarea efectelor prin masuri specifice si pe interventie prompta, urmarind 3 directii:

Masuri luate preventiv, in momentul informarilor emise de ANM (1 si 2 iulie), in coordonare cu ANAR (Administratia Nationala a Apelor Romane) si cu PMB. Cele mai importante au fost masurile hidro-mecanice, menite a controla intrarile de apa si evacuarile pluviale.

Interventie prompta in timpul evenimentului pluvial, in baza sesizarilor cetatenilor, a indicatiilor primite din partea PMB si a Politiei Rutiere si a propriilor constatari. Iata un grafic cu evolutia interventiilor:

Programul de investitii derulat de ANCAB, precum si intretinerea retelei de canalizare. Sunt numeroase exemple, care au rezolvat majoritatea zonelor problematice ale Capitalei, vom aminti doar unul: gândită să preia apa uzată adusă de restul colectoarelor și să o transporte la stația de epurare de la Glina, caseta de sub Dâmbovița a fost construită în anii 1980, iar din anii 1990 nu a mai fost deloc întreținută, până ce a fost transferată în exploatarea Apa Nova în anul 2011. Până atunci, din cauza lipsei de lucrări de întreținere, caseta și-a redus capacitatea de transport a apelor colectate la aproximativ 47% din capacitatea maximă pentru care a fost proiectată. Exploatarea incorectă atât de mult timp a însemnat și faptul că readucerea la gradul optim de funcționare nu a fost deloc un proces simplu, in 2015 ANCAB reusind aducerea casetei la capacitate maximă. Ganditi-va ce ar fi insemnat, la ploaia de acum, ca aproape jumatate din volumul evacuat de 11 milioane metri cubi, sa ramana pe strazile orasului.

Nu în ultimul rând, e vorba și de faptul că instituțiile implicate în mentenanța sistemului și în intervenții au învățat să lucreze mult mai bine împreună.
 

Pentru că principalele probleme au început a fi rezolvate, în ultima perioadă s-au putut constata și alte aspecte, trecute cu vederea. De exemplu, s-a intervenit mult pentru evacuarea apei din subsolurile unor imobile. Multe dintre acestea nu aveau instalată clapetă anti-refulare, motiv ce a dus la inundarea lor. Acestea se poziționează pe instalația interioară de canalizare, ce aparține proprietarilor de clădiri, fiind în sarcina acestora, încă de la faza de proiectare a clădirii (tinand cont de poziția imobilului față de rețeaua publică de canalizare).

ANCAB derulează un program gratuit de consiliere a proprietarilor de imobile pentru montarea corectă a acestor dispozitive.