Avem termen până în aprilie 2022 să facem sistemul să funcţioneze, a precizat astăzi ministrul Mediului, Mircea Fechet.
"Este o zi importantă pentru că ne aflăm într-o ţară în care există un paradox în privinţa managementului deşeurilor. Pe de o parte suntem sufocaţi de deşeuri şi fie în apele din România, fie în păduri, fie aruncate pe domeniul public, fie în gropile de gunoi găsim cantităţi mari de material reciclabil, pe de o parte.
Pe de altă parte, procesatorii de mase plastice din România sunt nevoiţi să importe aceste deşeuri de ambalaje din alte ţări şi ne putem afla în situaţia halucinantă în care peturi din Australia aduse pe mare ajung în românia pentru a fi reciclată, deşi noi, deşi reciclăm peste 6 milioane de tone de deşeuri anual, mai mult de două milioane reciclabile, le îngropăm pur şi simplu în gropile de gunoi.
Ţinta noastră este ca în al treilea an de fucnţionare să ajungem la niște ținte similare din țările europene, adică un grad de colectare de 90% de deseuri de ambalaje de băuturi.
Este vorba de un mecanism pe care l-am construit de la zero. Atunci când am ajuns în minister, deşi problema ambalajelor este una veche în romania, avem și proceduri de infrigement referitoare la managementul deseurilor, am întrebat colegii dacă exista măcar un rând scris referitor la aceasta legislatie care sa pună în aplicare sistemul garantie returnare și am observat ca trebuie sa pornim de la zero, neexistand o decizie politică.
Întregul mecanism este descris într-o HG pe care o vom plublica pe site-ul MMAP, după termenul legal în care vom obtine de la populatie, ONG, etc feedback, vom tine cont de părerea lor și vom reține cele trimise spre consultare și vom avea pana la 1 ianuarie 2021 în MO publicata HG.
Este foarte important sa transmitem populatiei ca în sfârșit peturile, dozele de aluminiu, sticlele pe care aceștia le vor înapoia la magazine, în sfârșit vor ajunge acolo unde le e lcoul, în sistemul de reciclare și nu vor mai ajunge să fie ingropate și lasate moștenire copiilor noștri în gropile de gunoi.
Va fi o garantie modica de 50 de bani, va fi exact ca atunci când mergi la magazin și folosești o moneda de 50 de bani pt a utiliza un cos de cumpărături, pe care o recupereze când aduc cosul înapoi. Exact în același mod fă funcționa și garantia pt sticle, peturi și doze, consumatorii primind suma înapoi de îndată ce returneaza la orice magazin care comercializeaza băuturi în Romania ca este mai mic, sau mai mare, ca este supermarket sau magazin de la colțul blcoulu, ca este la roas sau la țara, cetatetnii vor putea înapoia oriunde fără a prezenta vreun bon fiscal sau alte acte simpla predare a ambalajului ,cata vreme acesta este integru, simpla aducere înapoi a ambalajului, persoana își va recupera cei 50 de bani.
Este important ca micile magazine sa participe la acest sistem, pt ca aproximativ 70% din comertul din Ro se face în mici magazine.
Magazinele vor avea obligatia sa primeasca de la populatie orice ambalaj de băutura. Ele vor fi recompensate de către adminsitratorul de sistem, li se vor deconta cheltuielile legate de preluarea ambalajelor, fie ca vorbim de amortizarea unor echipamente, fie ca vorbim de cheltuieli pe care le au cu angajații, cu spatiile de depozitare, magazinele vor participa în acest proces și vor fi recompensate pentru fiecare recipient pe care îl vor primi înapoi.
Vor exista doua mari categorii, respectiv magazine care vor alege sa automatizeze acest proces, cu echipamente automate de colectare, la fel cum alte magazine vor decid esa facă asta manula cu angajații care pur și simplu vor prelua și aceste ambalaje.
Ce se va întâmpla cu ele? Este important ca va fi desemant un opetator al acestui sistem. În cadrul unei proceduri transparente în care produăctorii, adică fix cei care pun pe piaţa aceste produse. Şi exact aceia care au obligatia de a gestiona aceste ambalaja și de a se asigra ca nu disstrug mediu .
Aceştia vor funcționa în baza unei entitati care pt 10 ani va gestiona acest sistem. Este important ca entitatea nou infiintata să fie una non profit.
Fie ca va fi o asociatie non-profit așa cum am propus noi, fie ca va avea o alta forma de asociere, o SA, esential este ca aceasta sa nu imparta dividente, sa nu facă profit.
Se va construi de la zero o întreaga infrastructra de colectare. Acesta este motivul pentru care implementarea sistemului va dura o perioada, din experiența altor state, durează un an juma, doi ani sa pui toată infrastructura la punct. Adică sa licenţiezi o astfel de entitate, odată ce ea a fost desemnată de Minister, aceştia trebuie să se apuce sa pună la punct infrastructura. Vor exista niște centre regionale de numarare, de sortare a acestor ambalaje, pentru ca ele sa ajungă la reciclatori.
De la micile magazine care vor face colectare manual, aceste ambalaje vor ajunge la aceste centre și ulterior după ce vor fi comptactate și scanate, ele vor fi trimise unde le e elocul, la reciclatorii din Ro. Noi estimam că la 6 miliarde de doze de petru și de sticle, câte vom gestionna, se va dezvolta o industrie întreaga, adică locuri de munca, bussines orizontal, venituri la buget și mari beneficii de mediu.
De foarte multe ori, în România reciclarea se face doar pe hârtie. Un astfel de sistem nu va face altceva decât sa transforme reciclarea de pe hartii în reciclare adevărata.
Una din metodele de finanțare este venitul pe care îl vor avea din vanzarea reciclabilului. Un pet de calitate paote sa coste de trei ori mai mult decât costa azi o tona de peturi din groapa de gunoi , murdară și contaminată. Principalul avantaj al petului din acest sistem este faptul ca e curat, și poate fi procesat cu costuri mai mici.
E o chestiune care aduce beneficii pe termen lung. Scopul este sa ajungem la 90% în al treilea an. Putem ajunge acolo", a declarat ministrul Mircea Fechet.
