Antena 3 CNN Actualitate Programul Rabla, de la origini până în prezent. Demersuri şi procedură (FOTO)

Programul Rabla, de la origini până în prezent. Demersuri şi procedură (FOTO)

<font color=red>Programul Rabla,</font> de la origini până în prezent. Demersuri şi procedură <font color=red>(FOTO)</font>
11 Iun 2008   •   18:29

La nivelul Uniunii Europene se discută aprins o directivă de eliminare din circulaţie a autoturismelor non-Euro, începând cu anul 2011. În aceste condiţii, România va asigura de la bugetul de stat toate costurile de casare şi dezmembrare a autoturismelor non-Euro, potrivit unei note de fundamentare a proiectului ordonanţei de urgenţă privind taxa de poluare emisă de Guvern. În aceste condiţii, mai mult ca sigur că nu vor exista despăgubiri pentru cei nevoiţi să renunţe la maşini care nu respectă normele europene de poluare. Până când executivul european va trasa o formă clară a directivei, românii cu maşini obosite încă au posibilitatea să recurgă la binecunoscutul program RABLA, prin care pot obţine avansul pentru cumpărarea unui autoturism nou. Peste 2 milioane de autoturisme înregistrate în România sunt non-euro, adică nu mai puţin de 54% din parcul auto.



Astfel, posesorul unei maşini mai vechi de 12 ani poate primi suma de 3000 de lei dacă îşi duce automobilul la casat, banii primiţi fiind destinaţi exclusiv achiziţionării unui autoturism nou. De programul Rabla pot beneficia doar persoanele fizice, proprietari sau moştenitori ai unui autovehicul funcţional, înmatriculat în România, a cărui vechime depăşeşte 12 ani de la data fabricaţiei. Obiectivul acestuia este protejarea mediului prin scoaterea din uz a autoturismelor vechi, cu un nivel ridicat de poluare, care se află în proprietatea persoanelor fizice din România.

Programul Rabla se derulează cu succes încă din anul 2005, mai ales că parcul auto românesc este îmbătrânit, dar şi pentru că se doreşte reducerea emisiilor de carbon. În acel an, din cele 15.000 de alocări, au rămas doar 393 maşini nevândute, iar suma alocată a fost de 45 de milioane de lei.




În 2006, statul a alocat 50 de milioane de lei pentru program, iar românii s-au înghesuit: numărul de cereri a fost de cinci ori mai mare decât cel estimat. Spre deosebire de anul precedent, programul părea să aducă o veste bună - posesorii nu mai erau obligaţi să ducă maşina la casat cu motorul pornit. Autoturismul ar fi trebuit să conţină doar motorul, transmisia, trenul de rulare, caroseria, precum şi echipamentele electronice şi dispozitivul catalizator. Cu toate acestea, Administraţia Fondului pentru Mediu, Ministerul Mediului şi producătorii avizaţi au făcut public, pe ultima sută de metri, faptul că maşina trebuie să fie totuşi în stare de funcţionare...

Ca atare, doar 13.868 de persoane, adică 84% din numărul total de locuri disponibile, au obţinut note de acceptare de la cei 29 de importatori şi producători validaţi. Mulţi dintre cei interesaţi de prima de casare au fost puşi pe drumuri degeaba şi ulterior respinşi. O altă problemă care a contribuit la debandada generală creată în jurul Programului este cum de a fost posibil ca, în numai o oră de la startul vânzărilor, multe dintre maşini, în special Loganuri, să se epuizeze. La finalul programului, au rămas nevândute 1387 de autoturisme.



În 2007, Ministerul Mediului a propus scoaterea din uz a altor 16.500 de autoturisme uzate, alocând suma de 49,5 milioane lei noi. 56 de producători, importatori şi distribuitori de autoturisme au fost validaţi. Au apărut acum şi alte critici puternice din partea proprietarilor de autoturisme vechi: ei spun că ajutorul financiar nu merită atâta alergătură, pentru că oricum jumătate din bani se reîntorc la stat, sub forma taxei de primă înmatriculare. Şi metodologia după care s-au stabilit cotele în 2005 şi 2006 îi nemulţumea pe unii producători şi importatori fiindcă, susţineau aceştia, cotele au fost discriminatorii şi nu raspund de fapt cererii şi ofertei de pe piaţă. Formula stabilită de Administraţia Fondului pentru Mediu nu ar fi favorizat o distribuţie pe mărci şi constructori reglementată de piaţă, ci pe căi administrative. În replică, AFM a arătat că, având în vedere că suma totală solicitată prin proiectele depuse de către producătorii validati a depăşit, în ambii ani, suma alocată prin program, AFM a procedat potrivit instrucţiunilor de aplicare la distribuirea acesteia între producătorii validaţi, prin aplicarea unui coeficient de proporţionalitate obţinut din raportul dintre suma alocată şi suma totală solicitată.



Anul acesta, 40.000 de români au posibilitatea să-şi înlocuiască maşina veche cu una nouă pentru a se putea încadra în valorile-limită de emisii admise de UE. Pentru program au fost alocate fonduri de 120.000.000 lei. Noutatea acestui an stă în faptul că prima de 3000 de lei va fi virată din bugetul Administraţiei Fondului pentru Mediu direct operatorului economic de la care cetăţeanul va achiziţiona noul autoturism. Programul a fost extins şi la tractoare urmând ca, pe acelaşi principiu, să fie acordaţi 17.000 de lei proprietarului unui tractor mai vechi de 12 ani.




Cum pot scăpa românii de rablele de sub prelată? Posesorul trebuie să se înscrie la un producător validat, de la care primeşte o notă de acceptare, cu valabilitate de 30 de zile calendaristice. Pasul următor: cetăţeanul trebuie să predea autoturismul spre casare la un agent specializat şi să obţină un alt certificat, de data aceasta de distrugere. Apoi, posesorul maşinii trebuie să o radieze şi să prezinte câteva acte organelor specializate. Suma pe care o obţine în urma predării autoturismului vechi - 3000 de lei - va fi scăzută din preţul noii maşini achiziţionate. Iată lunga listă a actelor necesare pentru demersul Rabla:

a) actul de identitate al persoanei beneficiare, în copie;
b) certificatul de înmatriculare a autoturismului uzat, copie legalizată;
c) certificatul de distrugere a autoturismului uzat, copie legalizată;
d) certificatul de radiere a autoturismului uzat, în original;
e) certificatul de moştenitor, în copie legalizată, pentru cazul în care persoana fizică beneficiară este moştenitoarea proprietarului (inclusiv, dacă este cazul, certificatele de căsătorie sau documentele de schimbare a numelui, în copii legalizate). Când certificatul de moştenitor arată că există mai mulţi moştenitori, este necesară şi o declaraţie notarială a celorlalţi moştenitori prin care acceptă ca persoana beneficiară, în calitate de moştenitor, să poată beneficia de program, în original;
f) nota de acceptare eliberată de producătorul validat, în original.

Etapa I

Persoana fizică trebuie să aleagă un singur producător din lista de producători acceptaţi de AFM şi se prezintă la dealer pentru a solicita o notă de acceptare. Obţinerea ei reprezintă înscrierea în program. Ea conţine o declaraţie pe proprie răspundere a persoanei fizice că nu s-a înscris pe listele altui producător validat. Acte necesare aici: certificatul de înmatriculare a autoturismului uzat şi actul de identitate. Nota de acceptare are o valabilitate de 30 de zile calendaristice de la data emiterii sale şi este eliberată în limita numărului de autoturisme aprobat pentru fiecare producător validat în parte.

Etapa a II-a

Persoana fizică se prezintă cu autoturismul uzat la un operator economic autorizat să desfăşoare activităţi de colectare a vehiculelor scoase din uz (societate abilitata să preia autoturismele uzate) conform listei publicate de AFM. Documente necesare:
a) actul de identitate a proprietarului / moştenitorului;
b) certificatul de înmatriculare a autoturismului uzat;
c) nota de acceptare eliberată de producătorul validat, în original.
Operatorul economic autorizat va elibera persoanei fizice certificatul de distrugere a autoturismului uzat.

MARE ATENŢIE!

Nu uitaţi să recuperaţi plăcuţele de înmatriculare, acestea sunt necesare în etapa următoare. Nu uitaţi să recuperaţi nota de acceptare în original.

Etapa a III-a

Persoana fizică trebuie să obţină câte o copie legalizată după certificatul de înmatriculare şi după certificatul de distrugere a autoturismului uzat, întrucât în etapa următoare originalele rămân definitiv la serviciul de înmatriculări.

Etapa a IV-a

Persoana fizică se prezintă la serviciul de înmatriculări pe raza căruia este înscris în circulaţie autoturismul uzat, în vederea radierii. Documente necesare:
a) cerere de radiere tipizată (de la un birou de copiat acte);
b) cartea de identitate a vehiculului, dacă există;
c) fişa de înmatriculare cu viza circumscripţiei financiare;
d) certificatul de distrugere a autoturismului uzat, în original (certificatul obţinut de la operatorul economic care a preluat autoturismul uzat);
e) trei exemplare completate ale certificatului de radiere;
f) actul de identitate în original şi copie;
g) certificatul de înmatriculare în original;
h) plăcile cu numere de înmatriculare.

Etapa a V-a

Persoana fizică se prezintă la producătorul validat din etapa I cu următoarele documente:
a) actul de identitate a persoanei beneficiare, în copie;
b) certificatul de înmatriculare a autoturismului uzat, copie legalizată;
c) certificatul de distrugere a autoturismului uzat, copie legalizată;
d) certificatul de radiere a autoturismului uzat, în original;
e) certificatul de moştenitor, în condiţiile descrise mai sus;
f) nota de acceptare eliberată în etapa I de producătorul validat, în original.
Abia acum, procedura se desfăşoară ca o operaţiune normală de vânzare-cumpărare.

Autoturismul nou pe care îl doriţi poate fi plătit integral sau în rate, dar nu şi în leasing. La program se poate participa o singură dată şi cu un singur autoturism (o persoană nu are dreptul să achiziţioneze mai mult de un autoturism în acest sistem, iar pentru autoturismul nou va preda un singur autoturism uzat). Plata impozitului auto este obligatorie până la momentul radierii din circulaţie (dovada plăţii impozitului este solicitată la Serviciul de Înmatriculări cu ocazia radierii din circulaţie ? viza financiar pe fişa de înmatriculare).



Ella Moroiu, Antena3.ro

×
Parteneri
Programul magazinelor mari din România, de Paște
x close