În
plină caniculă, ştrandurile din oraşe reprezintă unica
posibilitate a românilor de a se mai răcori. Deşi sunt
vizibil mai puţine la număr decât înainte de 1990,
ştrandurile din marile oraşe sunt încă foarte solicitate pe
durata verii. Anul acesta în mai multe oraşe din ţară se
construiesc ştranduri noi, iar unele dintre acestea vor funcţiona
şi iarna, deoarece au piscine acoperite. Există însă şi
oraşe în care oamenii nu mai au posibilitatea de a se răcori
într-un bazin cu apă şi duc dorul verilor de altădată când
puteau merge la ştrandurile lăsate acum în paragină.
În
Braşov, din luna august va funcţiona, în cartierul Noua, un
ştrand modern cu o suprafaţă de 4,5 ha. El cuprinde mai multe
bazine, tobogane cu apă, terenuri de tenis, un restaurant, o
cofetărie şi mai multe terase.
Timişorenii vor avea parte de plaje
şi ştranduri pe întreaga lungime a Canalului Bega, care
străbate oraşul, dar de-abia peste vreo 20 de ani. Numărul
ştrandurilor, bazinelor şi piscinelor din judeţ se reduce anual,
astfel că din cele 40 de astfel de obiective câte existau în
2000, în prezent mai funcţionează în jur de 30, din
care zece în Timişoara.
În Moldova, ca şi în
partea de sud a ţării, situaţia diferă foarte mult de la un oraş
la altul. Ştrandul municipal din Piatra Neamţ este unul dintre cele
mai mari şi mai dotate din ţară, fiind un exemplu de succes de
parteneriat public-privat. Ştrandul municipal dispune şi de spaţii
de cazare în căsuţe reunite în patru cartiere şi patru
terase, cu capacitate totală de peste 2.000 de locuri, un restaurant
rustic şi un restaurant de lux în construcţie.
La Piteşti
există doar două ştranduri, ambele aflate în administrarea
municipalităţii. Ştrandul de lângă bazinul olimpic acoperit
a fost construit în urmă cu mai multe decenii şi a suferit
de-a lungul timpului o serie de modernizări.
În Craiova
ştrandurile sunt deplorabile, chiar dacă deţin autorizaţii de
funcţionare, drept urmare foarte puţine persoane aleg să le
frecventeze, cu toate că temperaturile de afară au depăşit în
ultimele zile 40 de grade Celsius.
De mai mulţi ani, în
reşedinţa judeţului Teleorman, municipiul Alexandria, nu mai
există un ştrand, în condiţiile în care lipsesc şi
alte dotări pentru agrement.
Tulcenii au la dispoziţie doar un
singur ştrand în aer liber şi o singură piscină acoperită
la un hotel din municipiu. În plus, în întregul
judeţ, nu există decât o singură plajă autorizată, cea de
la Gura Portiţei, care este situată la peste 60 de kilometri de
municipiu, în zonă neputându-se ajunge decât cu o
ambarcaţiune.
Ştrandul din Arad, considerat până de curând cel mai mare dintre ştrandurile româneşti amenajate pe malul unei ape curgătoare, se află şi el într-o stare care lasă de dorit. Arădenii care până nu demult se mândreau cu Ştrandul lor au început să prefere ştrandurile termale din Ungaria datorită condiţiilor igienice şi a posibilităţilor de distracţie pe care le oferă acestea. Interesant este că filonul de apa termală care alimentează atât ştrandurile termale din România, cât şi cele din Ungaria, se întinde pe sub 'fâşia verde' a frontierei româno- ungare, de la Nădlac la Petea, diferenţele apărând doar în ceea ce priveşte modul de folosire al acestor ape.
Antena
3
Citiţi şi DUPĂ O BAIE ÎN LACURILE DIN JURUL CAPITALEI POŢI AJUNGE LA SPITAL
