Reprezentanţii ONG-urilor pentru romi, împreună cu reprezentanţi ai Guvernului, au dezbătut marţi şi miercuri problema locuinţelor sociale pentru etnia minoritară , însă concluziile au fost nemulţumitoare pentru romi: legea nu este destul de permisivă, astfel încât romii să-şi poată permite locuinţele sociale.
Agenţia Naţională pentru Romi (ANR) a iniţiat un raport care ţinteşte asupra problematicii locuinţelor sociale pentru romi şi în care se stipulează că în cadrul Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Locuirii nu există programe concrete pentru etnia romă. Conform aceluiaşi document, rolul ministerului se rezumă la a stabili regulile generale pentru gestionarea fondurilor şi eventual coordonarea activităţilor aferente, care sunt manageriate de către Agenţia Naţională pentru Locuinţe (ANL).
Doar 300 de locuinţe
Deşi la 1 octombrie a fost adoptat de către Guvenrul României Programul-pilot "Locuinţele sociale pentru comunităţile de romi", aceştia par a fi nemulţumiţi de strategia proiectului, care prevede construcţia unui număr de 300 locuinţe la nivel de ţară, care să poată fi închiriate de către familiile din comunităţile de romi cu venituri reduse.
Programul-pilot prevede că au acces la locuinţele sociale familiile din comunităţile de romi cu un venit mediu net lunar pe persoană, realizat în ultimele 12 luni, sub nivelul câştigului salarial mediu net lunar pe total economie, comunicat de Institutul Naţional de Statistică în ultimul Buletin statistic anterior lunii în care se analizează cererea, precum şi anterior lunii în care se repartizează locuinţa. De asemenea, locuinţele sociale construite prin intermediului programului nu pot fi vândute.
Nu pot beneficia de locuinţele sociale familiile de romi în care cel puţin unul dintre membri deţine o proprietate, a înstrăinat o locuinţă după data de 1 ianuarie 1990, a beneficiat de sprijinul statului în credite şi execuţie pentru realizarea unei locuinţe, deţine, în calitate de chiriaş, o altă locuinţă din fondul locativ de stat.
2,47% din populaţia României, de etnie romă
ONG-iştii de la ANR propun în raport o privire de ansamblu asupra problemei locuinţelor pentru romi şi o corelează şi de necesităţile etniei rome în mediul urban şi rural.
Astfel, potrivit recensământului oficial din 2002, în România există 535.000 de romi, care înseamnă aproape 2,47 % din populaţia ţării şi care se confruntă cu slăbiciuni în ceea ce priveşte accesul la casele sociale.
În mediul rural, marea parte a familiilor de romi ocupă ilegal pământurile, iar una dintre lacune este lipsa actelor de identitate. Urmează mediul inadecvat în care trăiesc romii, aici amintindu-se zonele rurale care au o infracstructură inexistentă sau slab dezvoltată, care îi expune pe romi la contractarea de diverse boli.
În ceea ce priveşte mediul urban, probleme cu care se confruntă romii se referă la oraşele cu un număr de locuitori de la 10.000 la 100.000 şi în care populaţia romă şi-a pierdut locurile de muncă din cauza închiderii industriei locale. La nivelul oraşelor mari, de peste 100.000 de locuitori, romii locuiesc lângă depozitele de gunoi sau în apartamente de unică folosinţă, în care au locuit muncitorii care au migrat către oraş înainte de 1988.
Reevaluarea cadrului legal
În acelaşi timp, Asociaţia pentru Tranziţia Urbană ? Bucureşti (ATU) propune un plan strategic de combatere a excluziunii sociale prin îmbunătăţirea condiţiilor de locuit. Astfel, ATU doreşte să reevalueze cadrul legal cu privire la formele de folosire a terenurilor pentru construcţii, definirea exactă a locuinţei sociale şi a regulilor de folosire a acesteia, lansarea de program de construcţii de locuinţe prin autoconstruire, parteneriat public-privat sau subvenţii.
În ceea ce priveşte proiectul pilot al Guvernului, repartizarea locuinţelor sociale construite prin acest program se face la cerere, iar autorităţile administraţiei publice locale vor stabili măsurile necesare pentru luarea în evidenţă şi pentru analiza solicitărilor primite. Se vor constitui, prin hotărâri ale consiliilor locale ale comunelor, oraşelor, municipiilor, consiliilor locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti sau prin hotărâre a Consiliului General al Municipiului Bucureşti, comisii de analiză a solicitărilor de locuinţe sociale şi se vor stabili şi da publicităţii, prin afişare la sediul primăriilor, criteriile în baza cărora se repartizează respectivele locuinţe, actele justificative necesare care însoţesc cererea şi locul de primire a cererilor.
În cazul în care nu sunt înregistrate solicitări eligibile din partea familiilor şi gospodăriilor din comunităţile de romi, locuinţele sociale vacante, construite prin Program, se pot repartiza şi închiria în aceleaşi condiţii unor familii din afara acestei comunităţi.
Paula Safta, Antena3.ro
