Antena 3 CNN Actualitate Vasile Bănescu, la Patriarhia Română: "O rugăciune ridicată astăzi către Sfântul Andrei, ocrotitorul României, va fi o rugăciune ascultată"

Vasile Bănescu, la Patriarhia Română: "O rugăciune ridicată astăzi către Sfântul Andrei, ocrotitorul României, va fi o rugăciune ascultată"

Peste 900.000 de români îşi sărbătoresc, marţi, onomastica, în ziua Sfântului Apostol Andrei. Purtatorul de cuvânt al Patriarhiei Române, Vasile Bănescu, a explicat, la Antena 3, de ce este atât de importanta sărbătoarea Sfântului Andrei, ocrotitorul României.

Vasile Bănescu, la Patriarhia Română: "O rugăciune ridicată astăzi către Sfântul Andrei, ocrotitorul României, va fi o rugăciune ascultată"
Sursa foto: Antena 3
de Mia Lungu    |    30 Noi 2021   •   11:06

"Sărbătoarea Sfântului Andrei, ocrotitorul României, deschide un ciclu întreg de sărbători, care va culmina cu sărbătoarea Crăciunului, întruparea Domnului", a precizat Vasile Bănescu.

"Este Sfântul care a făcut parte dintre primii Apostoli ai lui Hristos. Este întâiul chemat de Hristos la misiunea sa pământească. Este fratele Sfântului Petru. Este unul dintre Apostolii cei mai importanți și, în același timp, cei mai discreți. 

Este cel care își leagă numele inclusiv de spațiul nostru românesc și de creștinismul românesc întrucât, conform tradiției creștine, Sfatul Apostol Andrei a primit misiune să ajungă și să vorbească despre Hristos, să îi propovăduiască învățătura, inclusiv în Scythia Minor, actuala Dobroge de astăzi. Așadar, rădăcinile creștinismului româneasc sunt apostolice, sunt curate, sunt de primă mână.

Important e ca sufletul nostru să se orienteze, astăzi, pe verticala unei reflecții care să ne ajute să înțelegem că ajutorul lui Dumnezeu în viața noastră este cel mai important, iar ajutorul Sfinților este, de asemenea, unul pe care putem conta.

O rugăciune ridicată astăzi către Sfântul Andrei, ocrotitorul României, va fi o rugăciune ascultată.", a mai spus acesta.

Aproape un milion de români își serbează, astăzi, onomastica

Este vorba despre 500.720 de bărbaţi şi 422.638 de femei, informează Direcţia pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date din cadrul Ministerului Afacerilor Interne.

La bărbaţi, cel mai des întâlnit prenume este Andrei - 471.375 de persoane. Se mai întâlnesc următoarele derivate: Andi - 2.940 de persoane; Andreeas - 787; Andreiasi/Andreiaşi - 1; Andreiu - 356; Andrew - 618; Andrey - 260; Andrias/Andriaş - 8; Andries/Andrieş - 40; Andru - 157; Andrusa/Andruşa - 9; Andrusca/Andruşca/Andruşcă - 2; Andruta/Andruţă - 22; Andrăs/Andras/Andraş - 11.213; Andrea - 811; Andreas/Andreas/Andreaş - 8.847; Andu - 148; Endre - 3.124; Ondras - 2.

Dintre prenumele feminine cel mai des întâlnit este Andreea - 337.437 de persoane.

Printre femei se întâlnesc şi următoarele prenume: Andra - 31.310 persoane; Andrada - 21.051; Andreia - 7.835; Andrusa/Andruşa - 7; Andrusca/Andruşca - 6; Andruta/Andruţa - 366; Andrea/Andrea - 24.215; Deea - 381; Deia – 30.

Potrivit tradiţiei populare româneşti, în noaptea de 29 spre 30 noiembrie, lupii se adună, iar Sf. Andrei împarte pradă pentru iarnă fiecărui lup

Sfântul Andrei, ocrotitorul românilor, este prăznuit în fiecare an pe data de 30 noiembrie. Potrivit tradiţiei populare româneşti, în noaptea de 29 spre 30 noiembrie, lupii se adună, iar Sf. Andrei împarte pradă pentru iarnă fiecărui lup.

De altfel, ziua Sfântului Andrei se cheamă şi Ziua lupului sau Gadinetul şchiop. Se ştie ce a simbolizat lupul pentru daci, dacă însuşi steagul lor avea înfăţişarea unui balaur cu cap de lup.

Se credea şi încă se mai susține şi acum că, în ziua de 30 noiembrie lupul devine mai sprinten, îşi poate îndoi gâtul ţeapăn şi nimic nu scapă dinaintea lui. De aici şi credinţă că "îşi vede lupul coadă".

Români au o tradiţie frumoasă pentru noaptea de Sfântul Andrei care s-a transmis încă de la daci. În credinţele poporului român de pretutindeni, în noaptea de către Sf. Andrei, pe 29 noiembrie, ies sau umblă strigoii.

Cine sunt strigoii? Sunt spirite ale morţilor, care nu ajung în lumea de "dincolo" după înmormântare, sau refuză să se mai întoarcă "acolo" după ce îşi vizitează rudele, la marile sărbători calendaristice. Strigoii morţi devin foarte periculoşi pentru cei vii: iau viaţă rudelor apropiate, aduc boli, grindină şi alte suferinţe. După relele provocate şi locul unde activează, ei pot fi de apă şi de uscat, de vite şi de stupi, de ploi şi de foc.

×
Parteneri
Cătălin Cîrstoiu: Eu dorm liniştit că am ajutat pacienţii
x close