Sute de primării din România ar putea dispărea în urma reformei administrativ-teritoriale pe care PSD vrea să o pună în aplicare înainte de alegerile locale din 2028. Nu mai puțin de 429 de localități au cel mult 1.500 de locuitori, pragul despre care ministrul Dezvoltării a vorbit recent în Parlament și pe care Alexandru Stoica l-a confirmat luni seara la Antena 3 CNN. Unele județe ar putea pierde peste 20 de primării, iar multe dintre localitățile vizate sunt conduse de primari PSD.
O hartă prezentată de Antena 3 CNN arată cum sunt împărțite în țară cele 429 de localități cu cel mult 1.500 de locuitori. Cele mai multe se află în Alba, Caraș-Severin, Hunedoara și Cluj.
Subiectul a revenit în atenție după ce Sorin Grindeanu a anunțat, luni, că PSD vrea ca Guvernul să își angajeze răspunderea în Parlament pentru reforma administrativ-teritorială. Planul presupune comasarea localităților mici și, implicit, reducerea numărului de primării.
Județele în care ar putea dispărea cele mai multe primării
Alba este județul cu cele mai multe localități care au cel mult 1.500 de locuitori: 27. Urmează Caraș-Severin și Hunedoara, fiecare cu câte 26, și Cluj, cu 25.
În Mehedinți și Olt sunt câte 23 de astfel de localități, în Dolj sunt 21, iar în Teleorman, 20. Alte 18 se află în Arad și 16 în Buzău.
Acestea sunt cele zece județe cu cele mai multe localități care se încadrează în pragul de populație prezentat de ministrul Dezvoltării.
Totuși, cele 429 de primării nu sunt, în acest moment, pe o listă oficială de desființare, deoarece criteriile reformei prin lege nu au fost încă stabilite.
PSD: „Sunt două proiecte diferite”
În diret la Antena 3 CNN, Marius Oprescu, președintele Consiliului Județean Olt, a explicat că pragul de 1.500 de locuitori nu a fost stabilit pentru reforma pe care partidul vrea să o facă prin lege. Potrivit acestuia, există două variante de reorganizare: una voluntară, despre care a vorbit ministrul Dezvoltării la audierile din Parlament, și una prin lege, pe care PSD a decis luni să o propună Guvernului.
„Nu s-a discutat pragul de la care se pleacă în unirea localităților. A vorbit la audierile din Parlament de unirea voluntară. Unirea voluntară este cu totul altceva față de această reformă de comasare a localităților. Sunt două proiecte diferite”, a declarat Marius Oprescu.
În cazul comasării voluntare, locuitorii celor două localități trebuie să fie consultați prin referendum și să accepte unirea. Reforma pe care PSD vrea să o promoveze acum presupune însă comasarea localităților prin lege, după criterii care urmează să fie stabilite.
„Legea de asumare de care a vorbit președintele partidului, Sorin Grindeanu, vorbește de a comasa localitățile prin lege, după anumite criterii pe care nu le avem la ora aceasta”, a explicat el.
Întrebat despre cele 429 de primării, Oprescu a insistat că ministrul Dezvoltării s-a referit la comasarea voluntară, nu la proiectul discutat luni de conducerea PSD.
Ministrul Dezvoltării, Alexandru Stoica, a afirmat și el, luni seara, la Antena 3 CNN, că „prima etapă” este comasarea voluntară a celor 429 de localități: „Trebuie să schimbăm lucrurile, nu mai putem funcționa cu localități cu 70 de locuitori, astfel că din start în programul de guvernare am inclus reforma administrativă, unde mergem pe comasare voluntară. 429 de localități ar putea fi comasate, cu o populație între 0 și 1.500 de locuitori”.
Grindeanu vrea ca reforma să fie adoptată până în martie 2027
Discuțiile despre desființarea primăriilor vin după ședința conducerii PSD de luni, în care partidul a decis să propună două reforme majore. Prima vizează reorganizarea administrativ-teritorială, prin comasarea localităților mici. A doua presupune reducerea numărului de agenții guvernamentale și reorganizarea sau chiar desființarea unor companii de stat care produc pierderi.
Sorin Grindeanu a anunțat că îi va cere premierului Luca Niculescu ca Guvernul să își angajeze răspunderea în Parlament pentru ambele proiecte, până în martie 2027. „Angajarea răspunderii Guvernului pe reforma administrativ-teritorială, care să prevadă comasarea localităților mici, cu păstrarea serviciilor publice pentru cetățeni”, a declarat liderul PSD.
Coordonatorul reformei administrativ-teritoriale din partea PSD va fi europarlamentarul Dragoș Benea, în timp ce Marian Neacșu se va ocupa de proiectul de reorganizare a aparatului guvernamental.
Marius Oprescu a confirmat, la Antena 3 CNN, că partidul a luat decizia politică de a merge mai departe cu reorganizarea localităților prin lege, nu doar prin comasări voluntare.
Ce a propus ministrul Dezvoltării pentru localitățile cu mai puțin de 1.500 de locuitori
La audierile din Parlament din 19 octombrie, ministrul Dezvoltării, Marcel-Alexandru Stoica, a prezentat comasarea voluntară a localităților cu cel mult 1.500 de locuitori drept una dintre prioritățile mandatului său. Ministrul a spus că vrea să înceapă cu aceste localități deoarece inclusiv unii primari i-au propus reorganizarea, în condițiile în care comunele mici se confruntă cu dificultăți financiare.
Planul presupune organizarea unor referendumuri, iar comunitățile care acceptă comasarea ar urma să beneficieze de sprijin pentru investiții.
Cele 429 de unități administrativ-teritoriale apar și în programul de guvernare, care prevede că localitățile cu cel mult 1.500 de locuitori vor avea prioritate la finanțare dacă decid să se unească voluntar.
PNL îi cere lui Grindeanu să explice cum își va desființa primarii
Planurile PSD au provocat deja reacții în PNL. Liderul senatorilor liberali, Daniel Fenechiu, a declarat luni că reorganizarea administrației este necesară, dar că așteaptă să vadă cum va reuși Sorin Grindeanu să îi convingă pe primarii propriului partid să accepte dispariția unor primării.
„Aşteptăm cu interes, ne dorim să vedem cum le explică domnia sa primarilor domniei sale că vrea să-i desfiinţeze”, a declarat Fenechiu.
Liberalul a atras atenția că nu este clar nici pragul de populație după care ar urma să fie reorganizate localitățile. Acesta a vorbit despre variante de 3.000, 5.000 sau 7.000 de locuitori, fără ca vreuna să fi fost stabilită oficial.
Fenechiu consideră că multe comune mici reprezintă o cheltuială pentru bugetul de stat, deoarece nu reușesc să își acopere nici măcar costurile de funcționare ale primăriilor. Totuși, spune el, reorganizarea trebuie discutată cu autoritățile locale și cu societatea, astfel încât oamenii să nu piardă accesul la serviciile publice.
UDMR: O măsură antidemocratică
UDMR nu este de acord cu reforma administrativ-teritorială propusă de Sorin Grindeanu. Deputatul Csoma Botond a declarat, la Antena 3 CNN, că reorganizarea localităților nu ar trebui făcută fără acordul oamenilor și a avertizat că o astfel de măsură ar putea afecta comunitatea maghiară.
„Eu nu știu dacă se poate face și nu știu dacă trecem așa, peste voința cetățenilor care locuiesc în acele localități. Mi se pare o măsură antidemocratică, după punctul meu de vedere”, a declarat Csoma Botond.
Reprezentantul UDMR s-a arătat surprins și de intenția lui Sorin Grindeanu de a cere Guvernului să își angajeze răspunderea în Parlament pentru acest proiect. El a explicat că formațiunea nu respinge ideea unei reforme administrative, dar consideră că trebuie protejate drepturile comunității maghiare.
„Întotdeauna am spus că putem fi de acord cu o anumită reformă, dar avem și o problemă specială a comunității maghiare. Nu vrem ca această reformă să fie în detrimentul ponderii etnice”, a spus deputatul.
Csoma Botond a invocat și tratatele internaționale privind protecția minorităților naționale, susținând că orice reorganizare administrativă trebuie să țină cont de poziția acestora.
„Nu suntem de acord cu această inițiativă propusă de domnul Grindeanu”, a concluzionat reprezentantul UDMR.