Premierul leton Andris Kulbergs, un susținător fervent al Ucrainei, are șanse mari să-și păstreze funcția în urma alegerilor naționale de sâmbătă, pe măsură ce tot mai mulți alegători se tem de o posibilă agresiune rusă, în contextul incursiunilor în spațiul aerian care au dus la prăbușirea coaliției anterioare, notează Reuters.
Kulbergs, în vârstă de 47 de ani și fost pilot de curse, a preluat puterea în luna mai, după ce coaliția precedentă s-a destrămat din cauza modului în care a gestionat incidentele în care drone militare rătăcite au pătruns nedetectate în spațiul aerian al Letoniei. Deși dronele aparțineau Ucrainei, oficialii au atribuit Rusiei responsabilitatea pentru devierea acestora de la traiectoriile de zbor inițiale.
Oficialii din statele baltice avertizează de luni de zile că Rusia orchestrează acte de sabotaj, atacuri cibernetice și alte tipuri de atacuri hibride în întreaga Europă pentru a submina sprijinul acordat Ucrainei și a răspândi teama, deși resping temerile privind capacitatea acesteia de a lansa un atac direct asupra NATO.
Rusia susține că astfel de acuzații sunt nefondate și reprezintă rezultatul unei isterii antiruse.
Pe parcursul campaniei sale, Kulbergs a promis „sprijin neclintit pentru Ucraina” și consolidarea capacităților Letoniei de combatere a dronelor.
Secțiile de votare se deschid sâmbătă la ora 08:00 (05:00 GMT) și se închid la ora 20:00; primele rezultate sunt așteptate în decurs de câteva ore, iar rezultatul final va fi, cel mai probabil, clarificat după miezul nopții.
Formarea unei coaliții se anunță dificilă
Partidul centrist „Lista Unită” (United List), condus de Kulbergs, conduce în sondaje, deși cu doar 14,4% din intențiile de vot, iar constituirea unei coaliții va fi probabil o sarcină dificilă, având în vedere că șapte partide sunt așteptate să obțină mandate în parlament.
„Războiul din Ucraina ne-a divizat societatea. Mulți oameni nu împărtășesc aceeași viziune”, a declarat Kulbergs pentru Reuters, miercuri, în capitala Riga.
„O parte destul de mare a societății nu percepe Rusia ca pe o amenințare. Nu înțeleg de ce guvernul investește sume mari în apărare... Se înșală.”
Partidul pro-rus „Puterea Suverană” (Sovereign Power), care se bucură de sprijinul numeroasei minorități rusofone din Letonia, ocupă locul al doilea în sondaje, cu 9,4%.
Formațiunea promite să oprească sprijinul acordat efortului de război al Ucrainei, iar lidera sa, Julia Stepanenko, a refuzat să precizeze dacă susține sancțiunile economice împotriva Rusiei. „Alegătorii noștri vor pace”, a declarat ea pentru Reuters.
Cu toate acestea, experții în sondaje afirmă că mulți letoni sunt dezamăgiți de climatul politic dezbinător din țară, iar o treime dintre aceștia se declară indeciși sau afirmă că nu vor vota.
Partidul populist „Letonia pe Primul Loc” (Latvia First), fondat de un magnat cu legături cu oligarhi ruși, ocupă locul al treilea în sondaje și pare să fi atras un număr tot mai mare de alegători pro-ruși, printr-o campanie care promite să elimine prăpastia dintre etnicii letoni și cei ruși.
„Rușii din Letonia sunt, în general, pro-Rusia, dar la alegerile din 2022 au preferat în mare parte să nu voteze, simțindu-se stânjeniți din cauza războiului”, a explicat Arnis Kaktins, specialist în sondaje. „Dacă se vor prezenta la vot de data aceasta, partidele cu orientare pro-rusă vor obține rezultate bune.”
Tensiune în societate
Letonia, cu o populație de 1,9 milioane de locuitori, este situată între Marea Baltică și cei doi aliați din Uniunea Europeană și NATO – Estonia și Lituania (la nord și sud) – având Rusia și Belarusul la est.
Poziția sa geografică delicată este evidentă în Daugavpils, un oraș cu 94.000 de locuitori situat la 24 de kilometri de Lituania și la 33 km de Belarus. Riga, aflată pe coasta baltică, pare îndepărtată.
Etnicii ruși reprezintă aproximativ o treime din populația Rigăi și jumătate din locuitorii orașului Daugavpils, al doilea oraș ca mărime din Letonia.
Andzela, o profesoară de muzică în vârstă de 59 de ani care a refuzat să-și dezvăluie numele de familie, a declarat că și-a pierdut locul de muncă după ce a picat un examen de limbă letonă.
Ea speră că viitorul parlament va elimina această cerință – una dintre numeroasele măsuri adoptate după invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia în 2022, menite să limiteze influența Rusiei în viața publică.
Sentimentul ei de a fi ignorată de decidenții politici este împărtășit de mulți oameni și alimentează popularitatea partidelor „Puterea Suverană” (Sovereign Power) și „Letonia pe Primul Loc” (Latvia First), a explicat jurnalista locală Inna Plavoka.
„Li se spune: vom salva limba rusă, nu va trebui să învățați letona, veți putea merge din nou în Rusia pentru combustibil și alimente ieftine”, a spus ea. „Și să nu mai dăm bani Ucrainei, ci să-i dăm bătrânilor de aici.”
Olga Petkevica, o activistă din Daugavpils, a declarat că s-a alăturat recent partidului „Letonia pe Primul Loc”, sperând că acesta va deveni un factor decisiv în formarea coaliției și va orienta Letonia către o relație mai pragmatică cu Rusia.
„Nu spun că Ucraina este rea sau că Rusia este bună... Mă uit la viețile noastre și nu o ducem bine... da, acolo este război, dar noi trăim mai rău aici”, a spus ea.
În Riga, Ruta Slavinska, director financiar în vârstă de 60 de ani la o agenție de publicitate, este încă indecisă cu privire la candidatul pe care îl va vota.