Țările europene sunt în stare de alertă maximă în fața oricărei ingerințe ruse, existând temeri că Moscova ar putea viza aliații occidentali ai Kievului, pe măsură ce invazia rusă în Ucraina intră în al cincilea an. Forțele Aeriene ale Finlandei au anunțat vineri că avioane de vânătoare suedeze și finlandeze au fost ridicate de la sol pentru a identifica aeronave de luptă rusești care zburau deasupra Golfului Finlandei, notează Euronews.
Forțele Aeriene au precizat că avioanele celor două țări nordice, aflate în serviciul de alertă cu reacție rapidă (QRA), au fost mobilizate joi.
Acestea au identificat un grup de aeronave rusești format dintr-un avion de transport Tu-134 și avioane de vânătoare MiG-31 și Su-30, aflate „în spațiul aerian internațional deasupra Golfului Finlandei”.
Prima misiune comună Finlanda - Suedia
Potrivit armatei, a fost prima „misiune de identificare” operațională comună a celor două forțe aeriene. Premierul suedez Ulf Kristersson a comentat operațiunea pe platforma X, afirmând că „Marea Baltică nu a fost niciodată atât de vulnerabilă ca acum – dar nici nu a fost vreodată mai bine protejată decât în acest moment”.
Tensiunile legate de Marea Baltică s-au intensificat considerabil în ultimii ani, iar avioanele de vânătoare nordice sunt trimise frecvent în misiuni de interceptare a aeronavelor rusești.
În urma invaziei Rusiei în Ucraina din 2022, atât Suedia, cât și Finlanda au renunțat la decenii de nealiniere militară și au aderat la NATO.
Incidentul a avut loc în aceeași zi în care Serviciul Danez de Informații pentru Apărare (DDIS) a declarat că riscul unei acțiuni militare ruse împotriva țărilor NATO este în creștere și că o invazie propriu-zisă este „foarte puțin probabilă”, dar posibilă.
„Există un risc scăzut, dar în creștere, ca Rusia să lanseze un atac militar limitat împotriva uneia sau mai multor țări NATO care se învecinează cu Rusia”, a declarat Thomas Ahrenkiel, șeful DDIS, în cadrul unei conferințe de presă în care a prezentat o evaluare actualizată a amenințării reprezentate de Rusia.
El a precizat că agenția consideră în continuare „foarte puțin probabil ca Rusia să aibă vreun interes să invadeze o țară NATO, dar nu putem exclude acest lucru”.
În evaluarea sa, DDIS a menționat că Rusia va recurge probabil la mai multe așa-numite „atacuri hibride” împotriva unor ținte din Occident.
Agenția a subliniat că, în trecut, astfel de atacuri au vizat „în principal crearea unei stări de teamă și slăbirea sprijinului public pentru acordarea de ajutor Ucrainei”.
Însă, potrivit agenției, aceștia au început acum să recurgă la acțiuni menite să blocheze ajutoarele destinate Ucrainei, precum acte de sabotaj vizând companii din industria de apărare sau transporturi feroviare de echipamente militare.
DDIS a estimat că Rusia va intensifica astfel de atacuri, care ar putea include și „atacuri cibernetice distructive, capabile să paralizeze funcții sociale esențiale”.
Europa în alertă
Țările europene se află în stare de alertă maximă în fața oricărei ingerințe ruse, existând temeri că Moscova ar putea lua în vizor aliații occidentali ai Kievului, pe măsură ce invazia rusă în Ucraina intră în al cincilea an.
În noiembrie, oficiali militari ai NATO au declarat că un nou sistem american antidronă a fost desfășurat pe flancul estic al Alianței.
În urma unei încălcări a spațiului aerian polonez, secretarul general al NATO, Mark Rutte, a anunțat lansarea programului „Eastern Sentry”, care vizează descurajarea unor noi incursiuni rusești.
Unii oficiali europeni au descris aceste incidente drept o încercare a Moscovei de a testa reacția NATO, ceea ce a ridicat semne de întrebare cu privire la gradul de pregătire a Alianței în fața unor potențiale amenințări din partea Rusiei.
Kremlinul a respins drept „nefondate” acuzațiile potrivit cărora Rusia s-ar afla în spatele unora dintre incursiunile neidentificate din Europa.