Nicușor Dan a fost informat în scris de oficiali americani că George Simion s-a lăudat că a blocat Visa Waiver
Publicat acum 1 ora si 39 minute
Fostul ministru al Apărării Mihai Fifor a explicat marți, la Antena 3 CNN, care sunt pașii legali și instituționali în cazul unei solicitări venite din partea Statelor Unite privind folosirea unor baze militare din România, după ce președintele Nicușor Dan a convocat de urgență o ședință a Consiliului Suprem de Apărare a Țării. Reuniunea CSAT vine în contextul în care SUA ar fi cerut României să poată folosi baza de la Mihail Kogălniceanu pentru operațiuni logistice și de realimentare în războiul din Iran.
Cadrul juridic pentru astfel de situații există deja de aproape două decenii, iar rolul Parlamentului este unul de informare, nu de aprobare, a explicat Fifor.
„Deci eu vreau să ne înțelegem din capul locului asupra cadrului legal pe care îl avem în momentul de față. Noi avem un acord-cadru semnat cu Statele Unite ale Americii, la Washington, în 6 decembrie 2005, un Defense Cooperation Agreement, care a fost ratificat ulterior de Parlamentul României printr-o lege, care a devenit Legea 268 din 2006. Practic, prin această lege, Parlamentul aprobă un cadru general care permite: staționarea și rotația de forțe ale SUA în România, utilizarea de baze militare românești, cum ar fi, de pildă, cea în discuție acum, de la Mihail Kogălniceanu, sau, de ce nu, cea de la Câmpia Turzii, desfășurarea de exerciții și așa mai departe”, a spus Fifor.
Acesta a explicat că, în astfel de situații, Consiliul Suprem de Apărare a Țării analizează solicitările venite din partea partenerilor strategici și decide dacă Parlamentul trebuie informat.
„Deci legea există. Ce trebuie însă făcut și se face de obicei este această ședință a CSAT-ului, în care CSAT-ul discută și analizează dacă există o solicitare din partea partenerului nostru american și, în funcție de tipul de misiune, informează Parlamentul. Repet: informează Parlamentul, nu solicită un acord din partea Parlamentului. Ori această informare, sigur, vine la comisii, vine la plen, așa cum se face cu orice scrisoare din partea președintelui României atunci când este vorba de siguranța națională”, a precizat el.
Totodată, Fifor a subliniat că nu toate operațiunile militare desfășurate pe teritoriul României necesită o informare formală a Parlamentului, ci acest lucru depinde de tipul și complexitatea misiunii.
„Repet, în funcție de tipul de misiune. Nu vă imaginați că la orice misiune, la orice zbor care se efectuează de pe Mihail Kogălniceanu sau de pe Câmpia Turzii, președintele României informează Parlamentul României. Evident că nu e cazul. Depinde de misiune, depinde de complexitate, de noutatea acestei misiuni. Este firesc să informeze Parlamentul, dar, repet, depinde de complexitatea misiunii cu pricina”, a spus acesta.
Fostul ministru al Apărării a mai afirmat că ar fi fost utilă convocarea mai rapidă a unei ședințe CSAT după escaladarea tensiunilor din Orientul Mijlociu, pentru a analiza situația românilor aflați în zonele de conflict și poziția României în cadrul alianțelor din care face parte.
„Da, eu aș fi simțit nevoia să avem un CSAT cât mai repede. Poate chiar în weekendul în care a început operațiunea americano-israeliană în Iran. Cred că era important ca acolo, într-un CSAT convocat atunci, cât mai aproape de acest moment, să se discute inclusiv repatrierea cetățenilor români care sunt prinși în zona de conflict, pentru că lucrul acesta a fost cumva tratat la «și altele». Așa s-a dorit, cu o discreție... N-am înțeles nimic din toată această operațiune, dar eu cred că era o chestiune care se putea ridica la nivelul CSAT-ului”, a declarat Fifor.
El a adăugat că România trebuia să analizeze în CSAT și poziția oficială față de evoluțiile din regiune, având în vedere atât apartenența la NATO, cât și parteneriatul strategic cu Statele Unite.
„Așa cum, la nivelul CSAT-ului, într-un moment ca acela, sigur trebuia discutat care este poziția României vizavi de această chestiune. O poziție integrată NATO, evident, pentru că suntem țară aliată, dar, pe de altă parte, suntem partener strategic pentru Statele Unite. Avem acest acord cu SUA despre care tocmai v-am vorbit și puteam să ne așteptăm la genul acesta de solicitări din partea partenerului nostru american”, a spus fostul ministru al Apărării.
Fifor a amintit că o solicitare similară din partea Statelor Unite a existat și anul trecut, în legătură cu baza militară de la Mihail Kogălniceanu.
„Vă reamintesc că anul trecut a mai existat o astfel de solicitare pentru Mihail Kogălniceanu, atunci când ar fi trebuit ca aici să aibă loc realimentarea aeronavelor americane. S-a decis altfel într-un final și nu au mai venit la noi, dar, într-un asemenea context, sigur că CSAT-ul poate să dezbată și să fie pregătit cu un pas înainte vizavi de orice situație care poate să apară pe parcurs”, a mai declarat Mihai Fifor.
Președintele Nicușor Dan a convocat pentru miercuri o ședință a Consiliului Suprem de Apărare a Țării. CSAT a fost convocat de pe o zi pe alta. Potrivit Palatului Cotroceni, la ședința CSAT se va discuta despre dislocarea temporară pe teritoriul României a unor capabilități militare, Președinția neprecizând dacă este vorba despre trupe sau avioane americane. Potrivit surselor Antena 3 CNN, Statele Unite ar fi solicitat României să poată folosi baza de la Mihail Kogălniceanu pentru operațiunile SUA în războiul din Iran, pentru operațiuni logistice și de realimentare.
Subiectul ar urma să fie discutat în ședința CSAT. Baza de la Mihail Kogălniceanu a mai fost folosită de americani și pentru misiunile din Afganistan de repatriere a soldaților. SUA au cerut folosirea bazei și anul trecut, când au atacat Iranul, însă baza nu a mai fost folosită pentru că nu a mai fost nevoie.