Leul rămâne sub presiune la o zi după moțiune. Euro ajunge la 5,23 lei pe piața interbancară
Publicat acum 1 ora si 2 minute
Uniunea Europeană și-a propus un obiectiv ambițios: scăderea ratei fumatului sub 5% până în 2040, ceea ce ar însemna apariția unei „generații fără tutun”. Totuși, într-o scrisoare recentă adresată Comisiei Europene, 26 de experți independenți în sănătate publică avertizează că atingerea acestui scop ar putea fi îngreunată dacă Directiva privind produsele din tutun nu ține cont de diferențele reale de risc dintre diversele produse din tutun și nicotină.
Semnatarii susțin că o abordare uniformă, de tipul „toate produsele sunt la fel”, poate produce efecte contrare obiectivului declarat de reducere a fumatului. Ei atrag atenția că o legislație care tratează identic țigările și produsele fără fum riscă, în mod paradoxal, să consolideze poziția țigărilor, în loc să contribuie la diminuarea consumului.
Experții subliniază că, în realitate, pentru milioane de fumători adulți din Europa, alternativa imediată nu este renunțarea completă la nicotină, ci continuarea fumatului. În acest context, politicile care evaluează produsele fără ardere — precum țigările electronice, dispozitivele de încălzire a tutunului sau pliculețele cu nicotină — doar prin comparație cu abstinența totală riscă să ignore comportamentul real al consumatorilor.
„Problema esențială pentru sănătatea publică nu este dacă aceste produse sunt complet lipsite de risc”, afirmă semnatarii, „ci dacă sunt mai puțin nocive decât fumatul continuu”. Fără această perspectivă comparativă, consideră ei, reglementările își pierd eficiența în combaterea fumatului.
Continuumul de risc, o perspectivă ignorată
Un punct central al argumentației îl reprezintă conceptul de „continuum de risc” între produsele care conțin nicotină. Potrivit experților, țigările clasice se situează la nivelul maxim de risc, din cauza arderii tutunului, în timp ce produsele fără ardere, care nu generează fum, implică un profil diferit de expunere la substanțe toxice.
Ignorarea acestui continuum în procesul de reglementare elimină diferențele funcționale dintre produse și reduce motivația fumătorilor de a trece la alternative potențial mai puțin nocive. În aceste condiții, țigările tradiționale rămân dominante nu pentru că ar fi mai sigure, ci pentru că sunt tratate la fel ca celelalte produse.
Un posibil efect nedorit: protejarea pieței țigărilor
Scrisoarea atrage atenția și asupra unui efect neintenționat al reglementării uniforme: menținerea sau chiar protejarea pieței țigărilor. Dacă alternativele fără fum sunt supuse acelorași restricții ca produsele combustibile, fără a se ține cont de diferențele de risc, produsul cel mai nociv riscă să-și păstreze poziția dominantă.
În acest scenariu, obiectivul de reducere a bolilor asociate fumatului poate fi întârziat sau compromis.
Ambiție politică și eficiență practică
Autorii nu contestă obiectivul Uniunii Europene, ci modul în care acesta este pus în practică. Ei consideră că o strategie eficientă pentru atingerea unei generații fără tutun trebuie să includă politici diferențiate, care să protejeze minorii, să descurajeze inițierea și, în același timp, să sprijine fumătorii adulți în reducerea riscurilor.
În lipsa unei astfel de abordări, avertizează experții, există riscul ca Uniunea Europeană să urmărească un scop ambițios folosind instrumente care nu reflectă complexitatea comportamentului de consum și nici dovezile științifice disponibile.
În esență, scrisoarea reprezintă un semnal de alarmă, nu o contestare a direcției generale. Mesajul principal este că o „generație fără tutun” nu poate fi construită ignorând diferențele dintre produse, iar politicile bine intenționate pot deveni ineficiente dacă nu sunt fundamentate pe baze științifice solide.