Bărbatul care a scris „Biblia” internetului modern este îngrozit de ceea ce vede în 2026

Internetul a fost construit pentru a face viața mai ușoară. Astăzi însă, aceleași principii care au simplificat navigarea online sunt folosite pentru a menține utilizatorii captivi ore în șir. Steve Krug, autorul cărții „Don't Make Me Think”, considerată pe scară largă „biblia” modului de utilizare a internetului și unul dintre părinții designului modern al interfețelor, spune că rețelele sociale au deturnat ideea de utilizare.

„Cred că rețelele sociale sunt cel mai rău lucru care s-a întâmplat în ultimii patruzeci de ani”, a declarat Steve Krug pentru Business Insider.

Acum un sfert de secol, Krug a scris „Don't Make Me Think”, una dintre cărțile fundamentale despre utilitatea internetului. Datorită ei, site-urile folosesc titluri mari și îngroșate, iar informația este prezentată pe verticală, nu într-un traseu întortocheat pe ecran. Tot ea a contribuit la faptul că linkurile arată ca linkuri, iar butoanele ca butoane. Krug a formulat principii precum „instrucțiunile trebuie să dispară”. Cu alte cuvinte, site-urile și aplicațiile ar trebui pur și simplu să funcționeze: intuitiv și fără efort. Cartea este predată și astăzi în mai multe cursuri universitare și este citată frecvent pe X de figuri din Silicon Valley, precum Garry Tan, CEO-ul Y Combinator.

Astăzi, avem un cuvânt nou pentru filosofia lui Krug: lipsa fricțiunii (frictionless).

De la internetul util la internetul captivant

Când Krug și-a scris cartea, Facebook nu exista încă, iar ideea unor platforme capabile să țină utilizatorii conectați ore întregi părea de domeniul science-fiction.

Astăzi, la 77 de ani, Krug are gusturi de modă veche. Citește de pe hârtie, urmărește filme vechi și se informează de la televiziune. Cu toate acestea, folosește Facebook pentru a vedea postările soției și videoclipurile realizate de prieteni.

Recunoaște însă că nici el nu este imun la mecanismele platformelor moderne.

„Dintr-odată trece o oră și îmi dau seama că am urmărit doar niște Reels fără nicio valoare pentru mine”, spune el.

O reacție împotriva dependenței digitale

În contextul îngrijorărilor tot mai mari legate de timpul petrecut în fața ecranelor, îngrijorări legate de singurătate și de scăderea nivelului de alfabetizare, tot mai mulți oameni încearcă să limiteze contactul cu tehnologia.

Unii renunță la smartphone-uri în favoarea telefoanelor simple, folosesc aplicații care le blochează accesul la rețele sociale sau revin la telefoanele fixe.

Krug privește această tendință cu simpatie.

„Mi se pare admirabil. Oamenii spun, de fapt: «Toate acestea nu ne îmbunătățesc viața.»”

Ironia este evidentă: omul care a devenit celebru prin îndemnul „Nu mă pune să gândesc” îi încurajează acum pe utilizatori să introducă mai multă „fricțiune” în relația lor cu tehnologia.

Problema nu este utilitatea, ci modul în care este exploatată

Krug respinge însă ideea că filosofia sa ar fi contribuit la apariția rețelelor sociale moderne.

În opinia lui, există o diferență fundamentală între a simplifica activități utile și a elimina orice obstacol doar pentru a menține utilizatorii captivi.

Prima categorie înseamnă utilitate: să poți plăti facturi, completa formulare sau lucra mai eficient.

A doua categorie urmărește exclusiv profitul.

„De fiecare dată când mișcă indicatorul laser în fața pisoiului, mai câștigă cinci cenți”, spune el, comparând modul în care platformele stimulează permanent atenția utilizatorilor.

„Designerii UX trebuie să fie avocații utilizatorilor”

Întrebat dacă un inginer Meta ar putea susține că derularea infinită de pe Instagram respectă principiile din Don't Make Me Think, Krug răspunde fără ezitare că nu.

În viziunea lui, rolul unui designer UX (User Experience) este să fie, înainte de toate, un „avocat al utilizatorului”.

Dacă produsul îi lasă pe oameni mai obosiți, mai dependenți și mai puțin bine decât înainte, atunci acesta nu mai servește interesul utilizatorului.

„Cred că această carte are un mesaj moral și că atrage oameni care își iau în serios responsabilitatea față de utilizatori”, afirmă el.

Cum ar arăta rețeaua socială ideală

Krug crede că platformele sociale ar fi putut evolua într-o direcție benefică pentru societate.

În versiunea sa ideală, utilizatorii nu ar putea avea mai mult de 100 de urmăritori, ceea ce ar reduce presiunea viralizării. Videoclipurile scurte nu ar mai fi recomandate de algoritmi, ci ar putea fi găsite doar prin căutare sau abonamente.

„Ar exista mai multă fricțiune și exact asta mi-aș dori”, spune el.

În opinia lui, actualele platforme sunt concepute pentru a crea dependență.

„Sunt proiectate astfel pentru că acesta este modelul lor de afaceri”.

Un optimist care și-a păstrat convingerile

Krug spune că și-a schimbat foarte rar opiniile de-a lungul carierei. Singura excepție a fost convingerea că experiența utilizatorului va rămâne mereu un aspect secundar în industria tehnologiei.

Apariția lui Steve Jobs și a designerului Jony Ive la Apple i-a demonstrat contrariul, transformând utilitatea într-un avantaj competitiv major.

După succesul internațional al cărții – vândută în peste 700.000 de exemplare și tradusă în 15 limbi – Krug și-a deschis propria firmă de consultanță și continuă să lucreze la o nouă ediție.

Locuiește în Brookline, Massachusetts, își petrece timpul alături de soție, urmărește seriale polițiste și glumește spunând că zilele lui se împart între anularea abonamentelor și căutarea simptomelor pe Google.

De cinci ani lucrează la următoarea ediție a volumului Don't Make Me Think. Și-a stabilit un singur termen-limită: „Sper doar să o termin cât încă mai am suficiente celule cerebrale”.