Belgia a scufundat în Marea Nordului 23 de blocuri uriașe din beton ca să facă prima insulă energetică artificială din lume

Belgia construiește prima insulă energetică artificială din lume în Marea Nordului, la 45 de kilometri de coastă. Pentru asta a scufundat în Marea Nordului 23 de blocuri de beton de câte 22.000 de tone fiecare. Insula Prințesa Elisabeta va funcționa ca un hub electric pentru parcurile eoliene offshore, urmând să colecteze energia produsă în larg și să o transporte către continent. Proiectul ar trebui să fie gata în 2031.

La 45 de kilometri de coasta Belgiei, în largul Mării Nordului, se ridică o structură artificială care ar putea schimba modul în care este transportată energia produsă de turbinele eoliene offshore. Lucrările la fundația insulei Prințesa Elisabeta au fost finalizate după instalarea ultimului cheson de beton.  

Insula artificială va funcționa ca un adevărat "tablou electric" pentru viitoarele parcuri eoliene din larg. Proiectul include și elemente menite să protejeze natura, oferind refugiu pentru păsările marine și organismele care trăiesc în mare. Insula ar urma să fie pregătită pentru conectarea primului parc eolian în 2031.

Banca Europeană de Investiții a confirmat acum o linie de credit verde de 1 miliard de euro acordată companiei Elia Transmission Belgium pentru infrastructura electrică din cea de-a doua etapă a proiectului. Contractul de finanțare a fost semnat pe 17 iulie și făcut public la începutul lunii septembrie. Este cel mai mare împrumut acordat vreodată de bancă pentru infrastructură energetică în regiunea Benelux.

Insula nu este destinată locuirii și nici nu va fi o rezervație naturală, deși va avea un mic port pentru echipele de întreținere și un heliport. Rolul său principal este cel al unui "tablou electric" uriaș. Ea va colecta energia produsă de viitoarele parcuri eoliene offshore și o va transporta către continent prin cabluri submarine.

Cum a fost construită insula

Insula este construită pentru operatorul belgian al rețelei electrice Elia de compania TM Edison, un consorțiu format din firmele belgiene de inginerie DEME și Jan De Nul.

Potrivit Economic Times, fiecare dintre cele 23 de chesoane are aproximativ 58 de metri lungime și 28 de metri lățime. Înălțimea lor variază între 23 și 32 de metri, în funcție de prezența unui zid de protecție împotriva furtunilor, iar fiecare cântărește aproximativ 22.000 de tone.

Chesoanele au fost construite în portul Vlissingen din Țările de Jos, pe o linie de producție cu cinci stații, ceea ce a permis lucrul simultan la mai multe elemente. Aproximativ 300 de persoane lucrau în fiecare zi pe șantier. Construirea unui singur cheson a durat aproximativ trei luni.

Aceste structuri nu au fost pur și simplu aruncate în mare. Mai întâi, dragele și navele specializate au pregătit o platformă pe fundul mării. Fiecare cheson a fost apoi remorcat în larg, parțial scufundat, poziționat cu precizie și umplut cu nisip pentru a se scufunda și a se fixa pe fundația pregătită. Întregul proces, de la plecarea din port până la instalarea definitivă, a durat aproximativ 24 de ore pentru fiecare cheson.

Instalarea a început în aprilie 2025, a fost întreruptă pe perioada sezonului furtunilor de iarnă și a fost reluată în primăvara lui 2026, într-o a doua etapă de lucrări offshore. Acum, lucrările se mută în interiorul inelului de beton. Spațiul va fi umplut cu nisip pentru a crea suprafața insulei, după care va fi construită infrastructura interioară.

Loc și pentru păsări

Elia și partenerii săi au colaborat cu specialiști în conservarea mediului marin pentru a introduce în proiect elemente care să protejeze natura.

Pereții exteriori ai insulei au fost prevăzuți cu structuri speciale pe care pescărușii dintr-o o specie amenințată în Marea Nordului le pot folosi pentru odihnă și cuibărit.

Sub apă au fost instalate, de asemenea, structuri care pot fi colonizate de organisme marine, inclusiv spații special concepute pentru stridia europeană plată.

Un program numit NID4BirdLIFE, cofinanțat prin programul LIFE al Uniunii Europene, va monitoriza timp de șase ani și jumătate activitatea de cuibărit. Pentru acest lucru vor fi folosite camere montate direct în pereții insulei.

Ce va transporta insula și ce nu

Insula va colecta energia produsă de parcurile eoliene în zona Prințesa Elisabeta, o suprafață de 285 de kilometri pătrați din Marea Nordului, unde este prevăzută o capacitate de până la 3,5 GW de energie eoliană offshore. Energia va fi transportată apoi către uscat.

Planul inițial prevedea folosirea atât a curentului alternativ de înaltă tensiune, cât și a curentului continuu de înaltă tensiune, o combinație neobișnuită pentru o instalație construită în larg.

Planul s-a schimbat însă. În iunie 2025, după o ședință a guvernului, ministrul belgian al Energiei, Mathieu Bihet, a anunțat că insula va utiliza doar conexiuni în curent alternativ. Componenta de curent continuu de înaltă tensiune, HVDC, a fost suspendată. Decizia a venit după mai multe luni de analiză realizată de autoritatea belgiană de reglementare în domeniul energiei Creg, direcția federală pentru energie și compania Elia. Concluzia a fost că există alternative fezabile din punct de vedere tehnic, mai avantajoase economic și conforme cu legislația. Analizele din industrie au pus, de asemenea, sub semnul întrebării necesitatea utilizării HVDC pentru distanțele relativ scurte implicate.

Componenta de curent continuu ar fi permis realizarea unor interconectoare internaționale planificate, Nautilus către Marea Britanie și TritonLink către Danemarca. Acestea ar fi permis țărilor să facă schimb de energie în funcție de cerere și de cantitatea de energie regenerabilă disponibilă.

În varianta actuală, bazată doar pe curent alternativ, insula va conecta două dintre cele trei parcuri eoliene planificate, cu puteri de 700 MW și, respectiv, 1.400 MW. Acestea ar acoperi aproximativ 60% din zona destinată dezvoltării energiei eoliene.

De ce s-a schimbat planul

Elia a anunțat că bugetul pentru întregul proiect aproape s-a dublat, de la aproximativ 3,6 miliarde de euro la între 7 și 8 miliarde de euro. Creșterea costurilor a fost determinată în principal de scumpirea echipamentelor HVDC, pe fondul inflației, al deficitului de materiale și al presiunii foarte mari asupra lanțurilor globale de aprovizionare cu astfel de tehnologii.

În februarie 2025, consiliul de administrație al Elia a amânat semnarea contractelor pentru echipamentele HVDC, preferând să nu se angajeze la prețurile foarte mari solicitate de furnizori.

În iunie, guvernul a decis eliminarea acestei componente din proiect.

Finanțarea proiectului a fost împărțită în mai multe etape. În octombrie 2024, Banca Europeană de Investiții a aprobat 650 de milioane de euro pentru prima etapă, care include construirea insulei și avea un cost estimat la aproximativ 1,105 miliarde de euro.

Noua finanțare de 1 miliard de euro este destinată celei de-a doua etape, estimată de Banca Europeană de Investiții la aproximativ 2,296 miliarde de euro.

Banii vor finanța o stație offshore de 220 kV, echipamente de distribuție de 66 kV, transformatoare și șase cabluri trifazate de 220 kV care vor face legătura cu o stație electrică de pe uscat.

Proiectul a beneficiat, de asemenea, de o finanțare nerambursabilă de 99 de milioane de euro din partea Uniunii Europene pentru una dintre etapele de construcție.

Elia susține că condițiile favorabile de finanțare ar trebui să reducă valoarea totală a costurilor de împrumut și, implicit, să limiteze partea din aceste costuri care ar putea ajunge în facturile consumatorilor.

Prețul energiei este o temă politică importantă în Belgia, unde accesibilitatea energiei electrice se află în continuare printre principalele priorități ale guvernului federal.

Mai sunt de instalat aproximativ 165 de kilometri de cabluri submarine și terestre de 220 kV. În paralel, vor continua lucrările la interiorul insulei și instalarea echipamentelor electrice. Elia urmărește ca insula să fie pregătită în 2031, anul în care este programată conectarea primului parc eolian.

Pe uscat, proiectele Ventilus și Boucle du Hainaut vor transporta energia mai departe, către consumatori.

Există însă încă un element important care nu a fost clarificat. În 2025, Consiliul de Miniștri al Belgiei a amânat licitația pentru amplasamentul Princess Elisabeth Zone I, anunțând că procedura de atribuire urmează să fie lansată în 2026.