BNR a decis să mențină dobânda cheie la 6,5%. Anunțul Băncii Naționale despre inflație

Dobânda cheie va rămâne la 6,5% pe an, a decis luni Consiliul de Administraţie (CA) al Băncii Naţionale a României (BNR), relatează Agerpres. În ceea ce privește inflația, BNR a anunțat că a scăzut ușor în luna iunie, va continua să scadă, cu mici fluctuații, dar abia spre finalul anului 2027 va ajunge în zona considerată normală. Banca Națională a atras atenția că România trebuie să continue măsurile de consolidare fiscală și nu își poate permite să piardă banii din PNRR. 

„Pe baza evaluărilor şi a datelor disponibile în acest moment, precum şi în condiţiile incertitudinilor ridicate, Consiliul de administraţie al BNR a hotărât în şedinţa de astăzi, 10 august 2026, menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,50 la sută pe an”, a transmis banca centrală într-un comunicat de presă. 

De asemenea, membrii Consiliului au decis păstrarea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50% pe an şi a ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 5,50% pe an. 

„Consiliul de administraţie al BNR a decis menţinerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit”, a mai precizat BNR.

Rata dobânzii de politică monetară se află la nivelul de 6,50% pe an din august 2024. 

Anunțul BNR despre inflație

Banca Națională a mai anunțat că inflația s-a redus în luna iunie, așa cum anticipase anterior, coborând la 10,42%, de la 10,85% în luna mai.

„Descreșterea a fost determinată aproape integral de scăderile pronunțate înregistrate de prețurile LFO și de prețul combustibililor – pe fondul ofertei mărite de legume și fructe pe plan local și al corecției descendente a cotației petrolului –, ce au fost doar parțial contrabalansate ca influență de scumpirea gazelor naturale și a energiei electrice”, a precizat BNR într-un comunicat de presă. 

Pe ansamblul trimestrului II 2026, rata anuală a inflației a continuat să se mărească, de la 9,87% în luna martie, din cauza creșterilor prețurilor la energie și combustibili, a ascensiunii cotației petrolului și majorarea considerabilă a chiriilor pentru locuințele de stat.

„În același timp, rata anuală a inflației CORE2 ajustat și-a întrerupt trendul lent descendent pe care s-a înscris în debutul anului, mărindu-se la 8,3 la sută în iunie 2026, de la 8,2 la sută în martie, ca urmare a influențelor venite din efecte indirecte ale scumpirii combustibililor și din creșterea cursului de schimb leu/euro și a dinamicii prețurilor unor importuri, inclusiv în condițiile nivelului ridicat al așteptărilor inflaționiste pe termen scurt”, a transmis BNR. 

Banca Națională se așteaptă ca inflația să scadă substanțial în trimestrul III din 2026, în principal pentru că dispar treptat efectele:

• eliminării plafonării prețului energiei electrice;
• creșterii TVA;
• majorării accizelor; 

„Totodată, după o evoluție ușor fluctuantă în trimestrul IV 2026, ea este așteptată să descrească gradual, reintrând la finele anului 2027 în interiorul intervalului țintei, sub impactul efectelor de bază dezinflaționiste asociate creșterilor recente de prețuri antrenate de șocul energetic, precum și în condițiile intensificării presiunilor dezinflaționiste ale factorilor fundamentali, îndeosebi a celor din partea deficitului de cerere agregată; acesta va continua să se adâncească în perspectivă apropiată, coborând la valori mai joase decât cele anticipate anterior – în contextul corecției bugetare, dar și al crizei energetice globale -, și se va restrânge treptat ulterior”, a transmis BNR. 

Ținta BNR pentru inflație este de 2,5% pe an. 

Noul Raport trimestrial asupra inflației va fi prezentat într-o conferință de presă care va fi organizată în data de 13 august 2026, ora 11:00.

Avertismentul BNR: România nu poate pierde fondurile europene

Banca Națională a atras atenția că rămân în continuare incertitudini și riscuri notabile la adresa economiei. Motivele principale sunt: 

• evoluția viitoare a prețurilor energiei electrice și alimentelor, pe fondul secetei severe din acest an, precum și din traiectoria cotației țițeiului, cu implicații asupra cotațiilor altor materii prime și asupra prețurilor internaționale ale unor bunuri intermediare și finale; 
• actuala situație politică internă, măsurilor potențial adoptate în viitor în scopul continuării consolidării bugetare dincolo de anul curent corespunzător Planului bugetar-structural pe termen mediu convenit cu CE și procedurii de deficit excesiv;
• conflictul din Orientul Mijlociu și criza energetică, prin efectele potențial exercitate, pe mai multe căi, asupra puterii de cumpărare și încrederii consumatorilor, precum și asupra activității și profiturilor firmelor, inclusiv prin afectarea dinamicii economiilor și a inflației la nivel european/mondial și a percepției de risc față de regiune, cu impact asupra costurilor de finanțare; 

Astfel, BNR avertizează că România nu își poate permite să piardă banii europeni. 

„În această conjunctură, absorbția și utilizarea la maximum a fondurilor europene, în principal a celor aferente PNRR, sunt esențiale pentru contrabalansarea parțială a efectelor contracționiste ale consolidării bugetare și ale conflictului din Orientul Mijlociu, precum și pentru realizarea reformelor structurale necesare, inclusiv a tranziției energetice”, a precizat banca centrală. 

Șomajul a scăzut ușor 

Pe piața muncii, în aprilie-mai 2026, au fost mai puține concedieri și rata șomajului a scăzut ușor. 

„Totodată, sondajele de specialitate din luna iulie indică un reviriment al intențiilor de angajare pe termen foarte scurt, după două trimestre de scăderi consistente, dar și o restrângere mai pronunțată a deficitului de forță de muncă raportat de companii, până la un minim al ultimilor 6 ani, pe seama evoluțiilor din industrie și servicii”, a precizat BNR. 

Leul rămâne mai slab decât euro 

Potrivit BNR, dobânzile de pe piața interbancară au rămas relativ stabile, în timp ce dobânzile la titlurile de stat au început să crească ușor după ce anterior scăzuseră. 

De asemenea, leul s-a menținut la nivelul mai slab față de euro la care ajunsese în mai, dar față de dolar a rămas aproximativ la nivelul din iunie.

„Cursul de schimb leu/euro s-a menținut pe palierul mai înalt pe care s-a repoziționat în ultima decadă a lunii mai, reducându-și ușor oscilațiile în iulie, inclusiv pe fondul acțiunii unor factori interni de natură sezonieră, iar raportul leu/dolar s-a cvasi-stabilizat la valorile crescute atinse în luna precedentă, în corelație cu evoluția ratei de schimb a monedei americane pe piețele financiare internaționale”, a precizat BNR. 

Românii și firmele au început din nou să ia credite, mai ales creditele în lei au avut o creștere după 5 trimestre de scădere continuă. 

Deficitul balanței comerciale și-a temperat descreșterea, în timp ce deficitul de cont curent și-a accentuat-o, pe fondul ameliorării evoluției balanțelor veniturilor.

„Cele mai recente date și analize indică o ușoară redresare a activității economice pe ansamblul trimestrelor II și III 2026, asociată cu o relativă ameliorare a evoluției acesteia în trimestrul II în raport cu perioada similară a anului anterior, în condițiile unor evoluții omogene la nivelul componentelor majore ale cererii interne, dar mixte la nivelul sectoarelor majore ale economiei.

Astfel, vânzările cu amă­nuntul și-au atenuat ușor declinul în termeni anuali în trimestrul II 2026, iar cele auto-moto și-au reaccelerat creșterea în intervalul aprilie-mai 2026. În același interval, dinamica anuală a volumului lucrărilor de construcții a consemnat un amplu salt, în timp ce producția industrială și-a mărit semnificativ contracția față de perioada similară a anului precedent. 

Variația anuală a exporturilor de bunuri și servicii a continuat să-și reducă ecartul pozitiv față de cea a importurilor în aprilie-mai 2026, înregistrând o creștere relativ mai modestă față de trimestrul I 2026, dar semnificativă”, a precizat BNR.