Războiul pe bugetul UE. Ursula von der Leyen e contestată de grupul celor 6 „state frugale”, care cer tăieri majore de fonduri europene

Așa-numitul grup al statelor „frugale” ale UE, condus de Germania, dorește să cheltuiască cu „sute de miliarde de euro” mai puţin decât ce propune Comisia Europeană pentru bugetul UE din perioada 2028-2034, informează AFP, preluată de Agerpres. Proiectul de buget propus de Ursula von der Leyen prevede un plan de cheltuieli de 2 trilioane de euro. Adoptarea bugetului european vine într-un context geopolitic în care UE caută soluții pentru a-și reduce dependența față de SUA și China, dar se confruntă simultan și cu presiunile, venite din partea Germaniei, de a tăia sute de miliarde de euro, arată Politico.

„Uniunea Europeană trebuie să facă alegeri clare şi să-şi redefinească priorităţile bugetare, la fel cum o facem la noi acasă”, au avertizat Germania, Austria, Danemarca, Finlanda, Olanda şi Suedia într-un comunicat comun.

„Propunerea Comisiei, care se ridică la aproape 2.000 de miliarde de euro, trebuie să fie redusă cu mai multe sute de miliarde de euro, de manieră echilibrată”, au afirmat acestea.

Apelul lui von der Leyen pentru un program de investiții mai mare vine în contextul în care blocul caută să-și reducă dependența de lanțurile de aprovizionare chinezești, materiile prime critice, tehnologia americană și combustibilii fosili importați.

Comisia a propus un buget de aproape 2 trilioane de euro. Germania și cinci aliați — Austria, Danemarca, Finlanda, Olanda și Suedia — cer reduceri de câteva sute de miliarde de euro. Italia și Spania conduc un grup separat care caută un buget mai mare.

Mărimea bugetului va determina cât de mulți bani poate aloca UE în industrii strategice, energie și inteligență artificială — sectoare pe care Ursula von der Leyen le consideră esențiale pentru reducerea dependenței Europei.

„Cu peste 450 de miliarde de euro din Fondul European pentru Competitivitate și programul Orizont Europa, vom sprijini întreaga lanț — de la cercetare la inovație, de la laboratoare la afaceri și de la prototipuri inițiale la producția industrială,” a spus von der Leyen, referindu-se la fondul propus de UE pentru industrii strategice și la programul său de cercetare și inovație. „Europa nu poate stabili noi ambiții fără a furniza mijloacele pentru a le finanța,” a adăugat ea.

Friedrich Merz se opune deschis bugetului propus de von der Leyen: „Acest gen de alocări pur și simplu nu corespund epocii noastre”

Propunerea de cheltuieli se confruntă cu o opoziție susținută din partea cancelarului german Friedrich Merz și a aliaților săi, care susțin că majorarea nu este suportabilă în timp ce guvernele naționale reduc cheltuielile.

Noi şase „finanţăm circa 40% din bugetul european”, a declarat cancelarul german Friedrich Merz, în prezenţa omologilor săi finlandez, austriac şi danez. Liderii olandez şi suedez au participat la această reuniune online.

„Nu suntem zgârciţi, dar acest gen de alocări propuse de Comisia Europeană pur şi simplu nu corespund epocii noastre", a avertizat Friedrich Merz, al cărui partidul riscă să piardă în fața extremei drepte un scrutin regional programat în următoarele zece zile.

„Statele frugale” vor, de asemenea, ca viitoarele cheltuieli să fie axate mai mult pe apărare, într-un moment în care NATO se confruntă cu o Rusie ostilă, şi ca competitivitatea europeană să fie întărită faţă de SUA şi China în sectoarele şi tehnologiile cheie.

„Din punctul meu de vedere, sarcina cea mai importantă pentru UE a noastră este să întărească securitatea europeană şi să răspundă preocupărilor populaţiilor noastre", a afirmat premiera daneză Mette Frederiksen. „Trebuie să ne reînarmăm şi să ne continuăm susţinerea noastră hotărâtă pentru Ucraina. Mai multe arme, mai multă muniţie. Şi trebuie să ne securizăm frontierele”, a adăugat ea.

Reamintind că Finlanda are cea mai lungă frontieră terestră directă cu Rusia din UE, Petteri Orpo a constatat că acest lucru „creează provocări foarte concrete în materie de securitate, infrastructuri şi economie pentru regiunile noastre estice şi nordice”.

„Noul buget al Europei trebuie să ţină cont de această nouă realitate la frontiera sa estică", a spus Orpo.

La un summit al Celor 27, desfășurat în luna iunie, Merz s-a opus pe faţă unei idei a preşedintelui francez Emmanuel Macron, care s-a pronunţat pentru contractarea unui împrumut care să contribuie la finanţarea viitorului buget.

Liderii europeni vor să ajungă la o poziţie comună până la sfârşitul anului, cu noi summituri programate în octombrie, noiembrie şi decembrie, la Bruxelles. Ideea, arată AFP, este de a ajunge la un acord înainte de alegerile din 2027 în mai multe state membre, între care şi Franţa, unde extrema dreaptă ar putea triumfa.

România și alte 15 țări europene, direct afectate de prioritizarea cheltuielilor pentru apărare, în detrimentul celor pentru agricultură și pentru coeziune

Președintele Lituaniei, Gitanas Nausėda, a argumentat că noile provocări ale Europei nu pot fi abordate în detrimentul coeziunii și al Politicii Agricole Comune, domenii care ar putea să nu mai fie prioritizate, dacă bugetul UE va prevedea alocarea mai multor bani apărare, mobilitate militară și infrastructură critică.

România a inițiat deja, alături de alte 15 țări europene, o Declarație comună prin care solicită ca viitorul buget al UE pentru perioada 2028-2034, „să continue să acorde finanțări pentru politica de coeziune și politica agricolă.

Fondurile pentru coeziune și agricultură sunt considerate vitale pentru țara noastră.

Bugetul UE pentru 2028-2034 este de aproape 2 trilioane de euro - cel mai mare de până acum - și prioritizează cheltuielile legate de apărare și competivitate, în detrimentul fondurilor pentru coeziune și agricultură.