O analiză a Pentagonului cu privire la prezența trupelor americane în Europa va pune cel puțin patru opțiuni pe masa secretarului apărării american Pete Hegseth până la 6 noiembrie, înaintea termenului limită, luna decembrie, pentru definitivarea acestei evaluări, indică un document consultat joi de Reuters, scrie Agerpres.
Aliații europeni din NATO se tem că evaluarea, anunțată în iunie de Washington și care ar urma să se încheie în decembrie, va duce la reduceri substanțiale în efectivele militare americane în Europa, în prezent de aproximativ 80.000 de soldați, și va pedepsi țări despre care președintele american Donald Trump consideră că nu au sprijinit deloc sau suficient campania militară americano-israeliană împotriva Iranului, lansată la finalul lunii februarie.
Subsecretarul american al apărării responsabil pentru politici în cadrul Pentagonului, Elbridge Colby, urmează să discute joi cu ambasadorii la NATO ai statelor membre despre analiza SUA privind forțele lor militare desfășurate în Europa.
„Dorim să fim capabili să discutăm despre avantajele și dezavantajele diferitelor opțiuni”, a declarat un reprezentant al Pentagonului, sub rezerva anonimatului.
Deocamdată nu este clar dacă detaliile acestor opțiuni vor convinge țările europene mai sceptice în legătură cu intențiile Washingtonului. Administrația Trump a semnalat de mai mult timp că intenționează să reducă resursele militare pe care le alocă în Europa și că se așteaptă ca aliații europeni din NATO să-și asume o responsabilitate mai mare pentru propria apărare.
De asemenea, Donald Trump s-a arătat deranjat de faptul că unele state europene membre NATO se bazează de mult timp pe garanțiile de securitate oferite de SUA, dar nu au sprijinit în mod adecvat războiul contra Iranului.
„Președintele Trump a fost nemulțumit pe bună dreptate de comportamentul anumitor aliați în ultimele luni. Așadar, există în mod clar cel puțin un semnal că avem opțiuni ce ne indică o reducere a nivelului forțelor noastre în Europa”, a explicat reprezentantul Pentagonului.
De partea sa, secretarul general al NATO, Mark Rutte, a părut înțelegător față de dezamăgirea lui Donald Trump, dar a subliniat că marea majoritate a țărilor aliate europene au acordat sprijin Statelor Unite.
Reprezentantul Pentagonului a afirmat că administraţia Trump a spus clar că „facem tranziţia către un sprijin esenţial, mai limitat, primii fiind aliaţii”.
Atunci când a anunţat această evaluare în luna iunie, Pete Hegseth i-a mustrat pe unii aliaţi din NATO „care nu plătesc călătoria” şi a spus că analiza va asigura că drepturile armatei SUA privind „accesul, baza şi survolul (ABO) sunt clar delimitate”.
Documentul „Terms of Reference” merge mai departe. Dincolo de solicitarea de drepturi fiabile de acces, stabilire a bazelor şi survolare a SUA, numite ABO, în naţiunile aliate NATO, documentul examinează arhitectura şi infrastructura spaţiale, cibernetice şi „de intelligence ce permit proiecţia puterii globale a SUA”.
„Pentagonul a extins definiţia ABO pentru a se asigura că SUA iau în considerare toate tipurile de sprijin oferite de aliaţii NATO”, a declarat oficialul de rang înalt.
De asemenea, documentul tratează alte modalităţi în care celelalte ţări din NATO vor fi evaluate şi pare a fi în concordanţă cu comentarii anterioare ale unor oficialităţi americane de rang înalt.
Potrivit aceluiaşi document, Pentagonul va căuta să stabilească dacă aliaţii au o perspectivă credibilă pentru a-şi respecta angajamentele privind cheltuielile militare în cadrul NATO şi pentru a asigura o compensare după anunţul făcut anterior în acest an privind reducerea efectivelor militare americane.
Reuters a relatat că SUA au trimis ţărilor aliate un chestionar ce acoperă chestiuni mergând de la cheltuieli militare la strategie, achiziţii şi sprijin pentru priorităţile politicii externe a SUA.
„Ce se întâmplă dacă ţara pune vreo restricţie asupra ABO americane? Şi în caz afirmativ, de ce? Este ea dispusă să reducă sau să elimine orice astfel de restricţii?”, întreabă SUA în chestionar.
„S-a opus ţara în mod deschis reglementărilor şi altor măsuri menite să inhibe sau să reducă cooperarea transatlantică în industria apărării? Dacă da, de ce? Dacă nu, ar fi ea dispusă să facă acest lucru?”, mai arată chestionarul.
Răspunsurile sunt aşteptate până vineri.