Xi pariază pe apă. China se orientează spre producția de apă potabilă, pe care să o vândă apoi în întreaga lume

China devine un furnizor important de tehnologie a apei pentru țările din Asia, Orientul Mijlociu și Africa, pe măsură ce rezervele sale naturale de apă sunt în scădere, iar autoritățile de la Beijing se văd forțate să investească masiv în producția de apă potabilă, informează Reuters.

În prezent, companiile chineze vând membrane de desalinizare și echipamente de filtrare a apei în Egipt, Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite, prin intermediul inițiativei comerciale Belt and Road, care conectează capitalul chinez și proiectele de infrastructură către piețele emergente ale lumii.

Chiar și statele din Golf, considerate până acum inovatoare în tehnici de desalinizare, încep să-și îndrepte atenția către producătorii chinezi, producerea de echipamente la scară mare.

China a exportat în 2025 echipamente de filtrare și purificare a apei în valoare de peste 2 miliarde de dolari, în creștere cu 25% față de 1,6 miliarde de dolari în 2020,.

În ianuarie, PowerChina a anunțat că construiește un proiect de alimentare cu apă în Tanzania care să deservească peste 450.000 de persoane.

China cheltuiește pe apă cât pe armată. Beijingul tratează apa drept „pilon al securității naționale” și nu doar o problemă de mediu

Pe plan intern, China a declarat securitatea apei o prioritate strategică. Cheltuielile pentru conservarea resurselor de apă au crescut mai repede decât cheltuielile militare din 2015, potrivit China Water Risk (CWR), un think tank din Hong Kong. Acum, aceste cheltuieli depășesc 1,2 trilioane de yuani (170 de miliarde de dolari) pe an, ceea ce, spune CWR, se compară cu bugetul militar al Chinei.

În august, o prăbușire a unui ghețar lângă granița dintre Nepal și Tibet a arătat cât de instabile devin sursele naturale de apă.

„Turnurile de apă” din Tibet alimentează sursele de apă pentru aproape 2 miliarde de oameni din Asia de Sud, Sud-Est și de Est. Între timp, extracția excesivă în nordul Chinei a epuizat apele subterane și a lăsat regiunile agricole cheie cu deficite sistemice.

„Am putea vedea vârful apei până în 2050 în 10 mari bazine hidrografice, pe măsură ce topirea ghețarilor atinge maximul și debitul râurilor scade”, a precizat CWR. „Vârful apei” este punctul critic în care debitul surselor naturale de apă atinge un prag maxim, după care el intră într-un declin continuu. „Acest lucru va pune aproape jumătate din PIB-ul a 16 țări în pericol, inclusiv China”, a avertizat CWR.

În iulie, China a introdus noi reglementări în cadrul Planului său de Cinci Ani, care tratează apa ca un pilon al securității naționale, nu doar ca pe o problemă de mediu. În prezent, apele de suprafață furnizează aproximativ 80% din apa dulce a Chinei, în timp ce apa reciclată, apa de mare desalinizată și apa de ploaie colectată asigură doar 3-4%. Autoritățile chineze și-au luat angajamentul să crească acest procent.