România va dispune de capacităţi avansate de detectare în Marea Neagră până în 2027 pentru a proteja proiectul de gaze offshore în curs de dezvoltare - care o va transforma într-un exportator net de gaze, precum şi alte infrastructuri, a declarat pentru Reuters Radu Burnete, consilierul economic al preşedintelui, potrivit News.ro.
România are o frontieră terestră de 650 km cu Ucraina şi a asistat în ultimii doi ani la încălcări repetate ale spaţiului său aerian de către drone ruseşti, precum şi la apariţia unor mine plutitoare în Marea Neagră, pe rutele comerciale şi energetice cheie.
Proiectul offshore Neptun Deep, deţinut în comun de OMV Petrom şi Romgaz, ar urma să furnizeze primele livrări în 2027, făcând din România cel mai mare producător de gaze din UE.
„Ce este sigur este că România trebuie să investească în capacităţi avansate de detectare”, a declarat pentru Reuters Radu Burnete, consilierul economic al preşedintelui Nicuşor Dan. „Acestea includ radare, drone, senzori, ideea fiind că trebuie să ştim mult mai bine ceea ce se întâmplă în larg şi aceasta este o prioritate. Trebuie să fie pusă în aplicare (până în 2027)”, a declarat Radu Burnete.
O parte din aceste capacităţi vor fi finanţate prin iniţiativa de reînarmare „SAFE” a UE, în cadrul căreia România va putea accesa 16,6 miliarde de euro între 2026 şi 2030.
Conform condiţiilor puse acestei finanţări, unele elemente din ceea ce cumpără fiecare stat membru vor fi fabricate în ţara respectivă, iar Burnete a spus că guvernul se va asigura că România va putea şi exporta o parte din ceea ce produce.
Cheltuielile SAFE vor contribui la revitalizarea industriei de apărare a ţării, care se află în dificultate, şi la stimularea economiei, inclusiv prin redirecţionarea unei părţi din producţie către producătorii de automobile aflaţi în dificultate, abordând în acelaşi timp unele preocupări de securitate generate de războiul Rusiei în Ucraina, a explicat Radu Burnete.
El a declarat că se aşteaptă ca creşterea economică să se accelereze începând cu 2027, susţinută în parte de cheltuielile de apărare, gazul offshore şi eforturile guvernului de a reduce deficitul bugetar.
Marea Neagră şi fluviul Dunărea, care leagă România de Ucraina şi Europa de Vest, fac parte din factorii atractivi pentru investitori, a spus Burnete, alături de investiţiile statului în infrastructura autostrăzilor.
Dunărea şi investiţiile suplimentare în portul Constanţa de la Marea Neagră ar putea face din România un centru logistic pentru reconstrucţia Ucrainei. „Vom finanţa multe dintre aceste interconectări cu Moldova şi Ucraina din fondul SAFE”, a declarat Burnete.