Ministrul Apărării Naţionale (MApN), Radu Miruţă, a anunţat luni că în cadrul programului SAFE (Security Action For Europe - n.r.) sunt 21 de proiecte care au legătură cu MApN, în valoare totală de 9,53 de miliarde de euro. Conform șefului Cancelariei Guvernului, Mihai Jurca, a precizat că România are alocate 16,6 miliarde de euro în cadrul programului SAFE, care trebuie cheltuiți până în 2030. Printre achiziţii se află rachete Mistral, elicoptere H225, trei sisteme de apărare antiaeriană, potrivit news.ro.
Din cele 21 de proiecte de achiziții militare, 10 sunt achiziţii în comun cu alte state, iar 11 sunt achiziţii individuale ale statului român, a precizat Radu Miruță.
Radu Miruţă a precizat că în cadrul programului SAFE a fost obţinută o finanţare în condiţii extrem de avantajoase pentru România.
„S-a obţinut o finanţare în nişte condiţii extrem de avantajoase pentru România, pentru că trebuie să menţionez un lucru care se aruncă în spaţiul public, că sunt bani de împrumut şi că nu e niciun beneficiu, că nu e niciun beneficiu este un neadevăr.
„Ministerul Apărării are un plan multianual de înzestare în care sunt enumerate produsele pe care ministerul le va cumpăra în următorii cinci ani, plan aprobat CSAT, Parlamentul României. Varianta existentă era să achiziţionăm cu nişte bani la un cost foarte mare sau să folosim acest mecanism care practic presupune extragerea din planul lung de înzestare pe mai mulţi ani şi mutarea lui pentru a fi finanţat prin acest mecanism european. E un avantaj semnificativ”, a afirmat Radu Miruţă.
Lista celor 21 de achiziții militare pentru armata română este următoarea. Valoarea exprimată între paranteze reprezintă mii de euro:
- Transportoare blindate de personal 8x8 / Piranha 5 - 139 produse (761.200)
- Platforme multifuncționale de transport și logistică pe roți - minimum 1370 vehicule (471.505)
- Post integrat de comandă pentru apărare aeriană și antirachetă - 2 sisteme (160.000)
- Vedetă de intervenție pentru scafandri -2 nave (57.000)
Navă de patrulare maritimă (OPV) - 2 (700.000) - Elicoptere multi-misiune H225M - minim 12 (852.000)
- Sisteme de rachete navale Naval Strike Missile (NSM) – 7 sisteme (207.000)
- Armele și muniția individuală de infanterie la standard NATO - Aproximativ 240.000 de armament individual (439.860)
- Mașină de luptă pentru infanterie pe șenile – MLI – 198 vehicule (2.983.566)
- Sistem integrat de simulare reală de antrenament – 1 sistem (94.500)
- Platformă software pentru sistemele C4ISR – 70 instanțe (19.000)
- Sistem portabil de apărare aeriană - MANPAD – 231 sisteme cu 934 rachete (625.560)
- 7 Sisteme de apărare aeriană cu rază foarte scurtă cu capabilități C-UAS și C-RAM (SKYNEX), dislocabil – 7 sisteme
(476.000) - 2 Sisteme de apărare aeriană cu rază foarte scurtă (V-SHORAD) cu capabilități C-UAS și C-RAM Skyranger 35mm, mobil – 2 sisteme (330.000)
- 12 Sisteme de descoperire radar cu bătaie medie – 12 sisteme (258.000)
- 3 Sisteme de rachete sol-aer cu rază medie ( SBAMD(L)-MR / SBAMD(L)-M-MR) – 3 sisteme (450.000)
- Sisteme de lovire cu muniție loittering – 70 sisteme (147.000)
- 2 Sisteme Navale de Apărare Antiaeriană cu Rază Foarte Scurtă cu Capabilități C-UAS și C-RAM (Millennium) – 2 sisteme
(36.000) - Sistemul de drone pentru supraveghere și culegere de informații din clasa 1, mini-UAS – 56 sisteme / 22 deja contractate
(45.770) - Muniție de 35 mm prin NSPA (CRAM - Oerlikon + Skyranger) – 87000 lovituri (23.150)
- Muniție de 35 mm (CRAM - Oerlikon + Skyranger, inclusiv muniție cu explozie programabilă de tip AHEAD) – 400000 lovituri (393.275)
„În parte din halele de producţie creşte vegetaţie. Şi aşteptarea ca în acele hale în care în fiecare an măsurăm evoluţia în funcţie de cât de înalt a crescut copacul, noi vrem să producem tehnologie de ultimă generaţie cu care militarii noştri să aibă posibilitatea tehnologică de a ne apăra.
Nu se poate din senin să se întâmple asta. Prin acest mecanism, de fapt, va exista o cooperare prin care companii cu licenţe, cu tehnologii de ultimă generaţie vor fi aduse în aceeaşi curte cu fabrici din Indusria Naţională de Apărare, fiind nevoite, având în vedere avantajele astea reciproce şi pentru o parte şi pentru cealaltă, să producă în comun.
Deci, da, se vor dezmorţi câteva segmente din industria naţională de apărare şi este o provocare că după ce vor fi dezmorţite, să aibă capacitatea să producă şi pentru alte contracte după ce se vor finalizat acestea”, a mai transmis ministrul Apărării.
Miruță: „E deja semnat contractul cu Franța pentru rachetele Mistral. 625 de milioane de euro”
El a precizat că în cadrul SAFE sunt 21 de proiecte care au legătură cu MApN.
„Sunt 21 de proiecte care au legătură cu Ministerul Apărării Naţionale, care totalizează 9,53 miliarde de euro, dintre cele 21 de proiecte 10 sunt cu achiziţii în comun cu alte state, 11 sunt cu achiziţii individuale ale statului român. Doar câteva exemple de achiziţii în comun. E deja semnat contractul cu Franţa pentru rachetele Mistral, s-a făcut public asta. 625 de milioane de euro acolo este o achiziţie împreună cu alte şase state.
Vor fi 12 elicoptere H225, modelul mai nou, care vor fi luate din Franţa. Vor fi 12 radare, din nou achiziţii în comun cu Franţa, trei sisteme de apărare antiaeriană care vor completa sistemul Patriot, achiziţie în comun cu Germania, două sisteme centralizare pentru comandă antiaeriană care vor fi achiziţie în comun cu Germania fiind ţară care e liderul pe aceste achiziţii”, a mai afirmat Radu Miruţă.
El a mai declarat că alte achiziţii vor fi transportoare blindate Piranha, post integrat de comandă pentru apărare aeriană şi antirachetă, vedetă de intervenţie pentru scafandri, navă de patrulare maritimă, sisteme rachete navale.
Achizițiile prin Programul SAFE trebuie făcute până în 2030
Mihai Jurca, şeful Cancelariei premierului, a declarat luni că Programul SAFE are ca principal obiectiv dezvoltarea industriei europene de apărare şi asta implicit înseamnă şi dezvoltarea industriei româneşti de apărare. În cadrul programului, România a depus o aplicaţie a cărei valoare este de 16,6 miliarde euro, a doua aplicaţie ca şi valoare din totalul celor depuse.
Şeful Cancelariei premierului, Mihai Jurca, a declarat luni într-o conferinţă de presă că Acţiunea pentru Securitatea Europei (SAFE) este un program de finanţare prin credite pe care Comisia l-a lansat în mai 2025 şi în care România a depus o aplicaţie a cărei valoare este de 16,6 miliarde euro, a doua aplicaţie ca valoare din totalul celor depuse.
„Având o perioadă extrem de scurtă de timp, până în 2030 până la care putem să facem aceste achiziţii, vorbim de o serie de măsuri şi cea mai importantă recomandare pe care Comisia a făcut-o este ca achiziţiile prin programul SAFE să se facă în comun. Asta înseamnă să avem achiziţii pe diferite programe sau pe diferite categorii de proiecte, în comun cu alte state membre ale Uniunii Europene”, a subliniat Mihai Jurca.
În noiembrie România a depus programul naţional care a fost aprobat în prealabil de CSAT, care are un buget total de 16,8 miliarde.
„Obiectivul principal pe care noi îl avem prin aceste achiziţii este să dezvoltăm industria de apărare a României. Acest lucru se poate face atât prin companiile publice pe care Ministerul Economiei le coordonează sau alte companii publice care pot avea un rol în industria de apărare dar acest lucru se poate face în special şi cu industria privată din România şi aici mă gândesc la companii care astăzi poate nu activează în domeniu militar sau care nu au activitate în domeniu total dar care, într-o situaţie în care în România s-ar produce mai multe echipamente din zona militară sau cu aplicare duală, vor putea să intre în noi lanţuri de producţie şi de furnizare”, a menţionat Jurca.