Guvernul de la Chişinău, a reacționat, vineri seară, la planul de federalizare al Moldovei, propus de Vladimir Putin. Purtătorul de cuvânt al Guvernului, Dumitru Ciorici, a spus că „cu cât Republica Moldova avansează mai mult spre Uniunea Europeană, cu atât apar mai multe sperietori şi provocări de la Moscova pentru a ne împiedica”, scrie Deschide.md, potrivit Agerpres.
Reacția Moldovei la planul de federalizare al lui Putin: „Cu cât avansăm spre UE, apar mai multe sperietori şi provocări de la Moscova”
Cum a reacționat Moldova dupa dezvăluirea planului lui Putin de a o rupe in 3 bucăți
Reacţia vine după apariţia unor informaţii potrivit cărora Rusia ar fi propus, în cadrul negocierilor pentru încheierea războiului din Ucraina, federalizarea Republicii Moldova şi organizarea unor referendumuri privind independenţa regiunilor Transnistria și Găgăuzia.
„Cu cât Republica Moldova avansează mai mult spre Uniunea Europeană, cu atât apar mai multe sperietori şi provocări de la Moscova pentru a ne împiedica. Rămânem concentraţi pe reforme şi pe parcursul european. UE este un proiect de pace şi prosperitate”, a spus purtătorul de cuvânt al Guvernului, Dumitru Ciorici.
Reacţia reprezentantului executivului intervine după ce media rusă „Eho”, citând surse despre care afirmă că sunt implicate în negocierile privind încheierea războiului din Ucraina, a relatat că Moscova ar fi propus transformarea Republicii Moldova într-un stat federal, format din trei entităţi: Republica Moldova, Transnistria şi Găgăuzia. O informaţie în acest sens a fost publicată vineri şi de ziarul german Bild.
Potrivit acestor informaţii, Rusia ar solicita ca, în eventualitatea aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană, în Transnistria şi Găgăuzia să fie organizate referendumuri privind independenţa. În schimb, Moscova s-ar angaja să-şi retragă trupele din regiunea transnistreană, în condiţiile menţinerii unui statut de nealiniere militară a Republicii Moldova.
Fostul preşedinte al Curţii Constituţionale a Republicii Moldova, Alexandru Tănase, spune că aceste relatări trebuie să provoace îngrijorare atât la Chişinău, cât şi la Bucureşti. Potrivit lui, propunerile Moscovei amintesc de Memorandumul Kozak din 2003, prin care Rusia a încercat să impună federalizarea Republicii Moldova, oferind regiunilor transnistreană şi găgăuză o influenţă disproporţionată asupra deciziilor autorităţilor centrale.
Tănase atrage atenţia că, dacă informaţiile se confirmă, viitorul constituţional şi geopolitic al Republicii Moldova ar putea deveni subiectul unor negocieri între marile puteri, fără participarea Chişinăului.
„Reglementarea conflictului transnistrean nu poate fi realizată cu preţul suveranităţii Republicii Moldova, iar viitorul său constituţional şi european nu poate constitui obiectul unor înţelegeri încheiate fără participarea şi consimţământul său”, a subliniat fostul preşedinte al Curţii Constituţionale.
Acesta a precizat că scenariul rămâne, deocamdată, unul teoretic, însă avertizează că propunerile atribuite Rusiei ar putea reprezenta o nouă încercare de a limita libertatea Republicii Moldova de a-şi decide viitorul european.